82% dintre companii, 100% dintre ONG-uri șI 100% dintre politicieni cred că activitatea de lobby trebuie reglementată prin lege, arată o cercetare PR România şi GfK România. Doar puțin peste 1% din respondenți au spus că activitatea de lobby este sinonimă cu traficul de influență, iar 95% consideră că activitatea de lobby este benefică societății.
Contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public cum că ar exista doar câteva companii care fac lobby în România, studiul arată că mult mai multe categorii de actori sunt implicaţi în activitatea de lobby. ONG-urile ocupă primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoară activitate de lobby pentru şi în numele unor terţi.
"Activitatea de lobby din România se va maturiza odată cu acumularea de experienţă şi, fără îndoială, cu greşelile făcute. Considerăm că prezentul demers de cercetare reprezintă o premieră, fiind cel mai complex studiu efectuat vreodată în România despre activitatea de lobby", a declarat Dana Oancea, Director PR Romania şi membră în boardul Forum for International Communications.
Deocamdată, lobby-ul rămâne un subiect tabu pentru mulţi politicieni din teamă (nejustificată – așa cum reiese din acest studiu) că electoratul nu va vedea cu ochi buni deschiderea lor pentru discutii cu reprezentanti ai diferitelor ONG-uri, asociatii profesionale sau companii. De asemenea, în viziunea politicienilor transparenţa intereselor surclasează expertiza în domeniu sau buna pregătire a lobbyiştilor, arată același studiu. În România, lobby se face preponderent reactiv, doar după luarea unei decizii, pentru a corecta sau îmbunătăți o decizie deja luată.
Cercetarea furnizează informaţii utile despre mecanismele şi instrumentele concrete, abordările de succes, precum şi neajunsurile şi erorile demersurilor autohtone de lobby. S-a urmărit acoperirea în 360 de grade a acestei activităţi, prin sondarea pe trei dimensiuni: a populaţiei asupra căreia se răsfrânge direct sau indirect activitatea de lobby (vox populi), a iniţiatorilor (lobbyiştii) şi a factorilor de decizie (politicienii). Studiul, care are la bază răspunsurile primite de la 865 de respondenţi, reprezentativi pentru cele trei dimensiuni explorate, încearcă să răspundă la întrebbări ca: De ce activitatea de lobby rămâne pentru cei mai mulţi politicieni un subiect tabu? Au susţinere în realitate afirmaţiile din spaţiul public cu privire la activităţile de lobby? Face populaţia generală distincţia între lobby şi trafic de influenţă? Care sunt cele mai eficiente instrumente ale activităţii de lobby? Ce alţi actori sunt implicaţi în afara firmelor care desfăşoară lobby pentru terţi?
Cercetarea a fost iniţiată şi implementată de Forum for International Communications prin portalul de resurse PR Romania, în perioada februarie-decembrie 2011, cu sprijinul GfK România pentru sondarea dimensiunii "vox populi". Autorii metodologiei de cercetare şi ai raportului sunt Liviu Mihăileanu, Dana Oancea şi Aurelian Horja.