După un an în care publicaţia The Banker l-a premiat pentru cumpătare în gestionarea finanţelor publice, desemnându-l cel mai bun ministru de resort într-o Europă târâtă în criză de risipa bugetară, Gheorghe Ialomiţianu crede că din primăvară Guvernul îşi va permite câteva măsuri de relaxare, dar nu fiscală.
De veștile bune se vor bucura beneficiarii investiţiilor publice, care ar urma să crească dacă execuţia bugetară din aprilie va fi pozitivă, dar şi pensionarii şi angajaţii statului, care ar putea obţine o creştere de venituri. Companiile care aşteaptă reducerea contribuţiilor sociale, a TVA sau a altor taxe şi impozite mai au însă de aşteptat. Ialomiţianu consideră că reducerea fiscalităţii trebuie amânată anul acesta şi crede că mai benefice pentru economie decât investiţiile pe care le pot face privaţii din banii lăsaţi la dispoziţia lor de stat sunt sumele cheltuite de Guvern pentru dezvoltare.
Capital: Şeful Bundesbank compara politicienii care fac cheltuieli mari cu alcoolicul care promite că se lasă „de mâine“, dar cere un ultim şnaps.
Gheorghe Ialomițianu: Lucrul ăsta e valabil în special în domeniul sănătăţii. Tot timpul se cheltuiesc mai mulţi bani, şi pacienţii sunt mai nemulţumiţi. De aceea susţin în continuare reformarea sistemului.
Capital: Ţinta deficitului bugetar de anul acesta, de 1,9%, depinde de obţinerea unei creşteri economice de 2%. E viabilă bazarea calculelor pe o astfel de creştere, date fiind problemele zonei euro?
Gheorghe Ialomițianu: Nu putem şti încă… Există o reţinere şi o prudenţă, poate exagerată, în a prognoza creşterile economice, pentru că multe organisme internaţionale şi-au revizuit prognozele. Dar o agenţie de rating a spus că România poate avea o creştere de peste 2%, iar FMI chiar 2,3%. Noi am fost prudenţi la elaborarea bugetului şi am mers pe o creştere de 2,1%. Dar ne bazăm pe nişte lucruri. În primul rând, investiţiile. Anul acesta, deşi avem un deficit mai redus, alocăm mai mulţi bani pentru investiţii: 38 miliarde de lei, faţă de 36 miliarde de lei în 2011. Investiţiile sunt în domeniul infrastructurii, în construcţii în principal, pe care ne bazăm mult anul acesta, şi cred că, făcute bine, vor avea contribuţii importante în evoluţia PIB în 2012 şi, automat, pentru creşterea veniturilor la buget.
Capital: Creşterea economică se bazează însă mai mult pe investiţii private decât pe investiţii publice, care au un efect mai greu de cuantificat asupra PIB, spuneau şi reprezentanţii FMI. Nu ar trebui ca investiţiile private să fie cele stimulate?
Gheorghe Ialomițianu: Am încurajat şi investiţiile de tip privat, prin scheme de ajutor de stat: ajutoare de stat peste 1 miliard de lei pentru crearea de locuri de muncă, prin garanţii acordate de stat la obţinerea de credite – peste zece miliarde de lei.
Capital: Acestea ajung la puţine firme. Sectorul privat aşteaptă ridicarea poverii pe care o reprezintă statul. Aveţi planuri de reducere a fiscalităţii?
Gheorghe Ialomițianu: De ce ne gândim doar la reducerea de impozite şi taxe? Să nu credeţi că în mediul de afaceri lucrul acesta este aşteptat din toate părţile. Nu! Sigur, dacă se întâmplă e un lucru bine-venit, dar mai important e să aloci bani pentru investiţii publice decât să reduci taxe, pentru că automat ai o creştere pe orizontală. Investiţii în infrastructura rutieră şi în cea rurală automat produc efecte asupra constructorilor, ei cumpără materii prime, materiale şi e un ajutor pe orizontală. Dacă acorzi o reducere de impozite şi taxe, nu întotdeauna agenţii economici pot beneficia de ea. De exemplu, societăţile pe pierdere nu vor beneficia de reducerea impozitului pe profit. Dar dacă aloci bani pentru investiţii publice, automat firmele care nu au de lucru vor avea de lucru.
Capital: Doar firmele către care se fac alocări… Şi nu e, de fapt, doar o redistribuire a banilor colectaţi din zona privată, care nu vor mai fi investiţi sau cheltuiţi de aceasta?
Gheorghe Ialomițianu: Da, dar banii colectaţi nu trebuie să rămână în Trezorerie. Trebuie alocaţi în economie. Deci, în momentul în care aloci bani în economie, automat mediul de afaceri e ajutat.
Capital: Banii respectivi sunt luaţi tot din economie.
Gheorghe Ialomițianu: Putem gândi şi aşa: să lăsăm bani la dispoziţia agenţilor privaţi, şi ei să îi reinvestească. Dar să ştiţi că şi banii care se alocă în economie de la buget reprezintă un lucru bun pentru mediul de afaceri. Am plătit şi foarte multe arierate către mediul de afaceri şi imediat s-au văzut efectele: agenţii economici au putut să îşi plătească apoi şi obligaţiile la buget şi să îşi crească şi cifra de afaceri. Deci banii primiţi de la buget reprezintă, în momentul de faţă, modalitatea cea mai eficientă pentru mediul de afaceri! Şi mai avem o modalitate de a creşte investiţiile: parteneriatele de tip public-privat, şi anul acesta o să demareze cu mai mult curaj la Ministerele Transporturilor, Economiei, Agriculturii şi Mediului. Prin acest tip de investiţie se vor asigura condiţii de creştere economică la nivelul prognozat sau peste acesta.
Capital: O reducere a contribuţiilor sociale nu e posibilă deci anul acesta?
Gheorghe Ialomițianu: Lucrul acesta mi l-aş dori pentru că în România costul forţei de muncă e ridicat, dar trebuie să vedem momentul. Nu cred că anul acesta se va lua o decizie în acest sens, deşi mi-aş dori. Dacă vom avea o execuţie bugetară bună – lucrul acesta se va analiza în aprilie – adică dacă vom avea un surplus de venituri faţă de cele prognozate în trimestrul I şi o perspectivă că se va păstra şi până la finele anului şi chiar în 2013, cred că deciziile vor fi bani mai mulţi pentru investiţii şi o eventuală creştere a salariilor bugetarilor şi a pensiilor după primul trimestru.
Capital: Deci punând în balanţă scăderea contribuţiilor sociale, pe de o parte, şi majorarea pensiilor şi a salariilor bugetarilor, împreună cu creşterea investiţiilor publice, pe de altă parte, le preferaţi pe cele din urmă anul acesta, dacă bugetul o va permite?
Gheorghe Ialomițianu: Aş pune pe primul loc investiţiile publice. Dacă aş merge tot pe stimularea mediului de afaceri, ar trebui să fie reducerea contribuţiilor, dar aici trebuie să fim foarte atenţi pentru că am putea înregistra o lipsă de venituri la buget. Când decizi reducerea unui impozit sau a unei contribuţii, trebuie să te gândeşti foarte bine să nu faci mai mult rău. Ungaria a redus impozitul pe profit şi, după un timp, a trebuit să majoreze TVA.
Capital: Pentru scăderea TVA sunt şi mai puţine şanse în 2012?
Gheorghe Ialomițianu: Cred că trebuie să asigurăm stabilitatea politicii de impozitare. Deci anul acesta aplicăm impozitele şi taxele pe care le-am avut şi în 2011.
Capital: Pentru combaterea evaziunii, ANAF a anunţat măsuri de verificare a averilor nejustificate prin plata de impozite, în vederea confiscării. În ce stadiu concret vă aflaţi?
Gheorghe Ialomițianu: Nu mai au nicio scuză în domeniul controlului averilor. Pentru că am elaborat şi legislaţia principală şi secundară, s-a înfiinţat acel departament de verificare a marilor averi, personalul a fost instruit în această direcţie. Au început deja să lucreze, să selecteze persoanele pentru a fi supuse verificărilor. Aştept rezultate de la o zi la alta.
Capital: Din 2009, Guvernul a interzis instituţiilor publice să mai cumpere autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, interdicţie menţinută şi în 2010 şi 2011. Achiziţiile au continuat însă, cu sume tot mai mari. De ce s-a permis şi pentru 2012 creşterea acestor cheltuieli?
Gheorghe Ialomițianu: S-au aprobat achiziţii de mobilier doar în cazul instituţiilor noi, legea permite lucrul acesta în mod excepţional.
Capital: Au continuat achiziţiile şi instituţiile vechi.
Gheorghe Ialomițianu: Dacă instituţiile au încălcat legea, Curtea de Conturi are obligaţia de a verifica.
Capital: Republicaţi Codul fiscal? Au promis şi miniştrii dinaintea dvs.
Gheorghe Ialomițianu: Eu le-am dat în lucru colegilor de la departamentul de politici fiscale să demareze această lucrare şi au început, dar nu au înregistrat progrese semnificative. Am avut chiar ieri o discuţie în Colegiul Fiscal să începem mai curajos rescrierea Codului. Am impus colegilor din departamentul de politici fiscale să privească Codul de procedură ca pe o lege care cuprinde drepturi şi obligaţii atât pentru organul fiscal, cât şi pentru contribuabil. Adică să nu aibă mai multe drepturi organul fiscal decât contribuabilul. Un exemplu: organul fiscal e obligat să înceapă executarea silită imediat ce constată că un contribuabil nu şi-a plătit obligaţiile. Dar când contribuabilul şi-a plătit obligaţiile şi s-a pus sechestru pe anumite bunuri, iar executarea silită nu mai are obiect, atunci de îndată să ridice măsurile de executare. Aşa avem un echilibru între drepturile şi obligaţiile organului fiscal şi ale contribuabilului.
Capital: Echilibru adevărat nu prea există. Dacă un cetăţean sau o firmă are de recuperat de la dumneavoastră o creanţă nu vă poate executa imediat.
Gheorghe Ialomițianu: Şi aici am venit cu o propunere. Dacă un contribuabil a plătit sume mai mari decât cele datorate în urma executării silite, organul fiscal trebuie imediat să le elibereze din oficiu. Aici nu vorbim însă de cererile de rambursare de TVA, unde avem o procedură de verificare, dar şi aici sunt îmbunătăţiri, termenele s-au redus, s-au restituit sume foarte mari.
Capital: Nu există aceeaşi posibilitate nici pentru multe alte creanţe pe care le au cetăţenii de recuperat de la stat.
Gheorghe Ialomițianu: Aici am încercat să realizăm o compensare a creanţelor comerciale ale întreprinderilor faţă de bugetul de stat cu obligaţii. Este foarte greu de realizat, dar nu am neglijat aceste obligaţii şi am alocat multe sume pentru plata arieratelor. Doar la ultima rectificare am dat 1,25 miliarde de lei la Casa de Sănătate, 430 de milioane la Ministerul Dezvoltării, peste 700 milioane la Transporturi. La nivelul întregului an trecut avem 3,6 miliarde numai la Ministerul Transporturilor, sume alocate pentru plata arieratelor, peste 2 miliarde la Sănătate. De precizat că avem 1,2 miliarde pentru proiecte de investiţii şi plata arieratelor la Ministerul Dezvoltării. În momentul de faţă, arieratele sunt sub un miliard, la nivel local şi central. Cele la nivel central sunt de fapt foarte mici, în jur de 100 milioane.
Capital: Vine delegaţia FMI. Ce doriţi să obţineţi în această etapă a acordului?
Gheorghe Ialomițianu: Ministerul Finanţelor şi-a făcut treaba. Ne-am încadrat în deficitul bugetar de până la 4,4% şi am aprobat bugetul pe 2012. Vor analiza şi programarea investiţiilor. Vrem să alocăm mai mulţi bani pentru investiţii în primul şi al doilea trimestru, lucru convenit şi cu ocazia celorlalte misiuni.
Capital: Care vor fi punctele dificile?
Gheorghe Ialomițianu: La Ministerul Finanţelor cred că nu avem probleme. Probleme vor fi legate de programul de restructurare al companiilor de stat, în domeniul sănătăţii, unde se va analiza situaţia arieratelor, dar şi proiectul legii de reformare a sistemului, precum şi în domeniul energiei.
Capital: Când va putea începe să scadă datoria publică, aşa cum spera preşedintele Traian Băsescu? Reformele pe care le-aţi aplicat s-au decontat şi la datorie, care a crescut în fiecare an.
Gheorghe Ialomițianu: Datoria a crescut, într-adevăr în 2009, 2010, pentru că am mers cu deficite mai mari. Noi nu am avut o situaţie favorabilă cum au avut guvernele din 2001-2004 sau din 2005-2008, când s-au privatizat multe societăţi, iar banii au fost folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetar. Noi a trebuit să finanţăm deficitul şi să refinanţăm datoria publică. În perioada următoare, România trebuie să meargă pe un excedent bugetar, şi atunci sigur că datoria publică se va reduce.
Capital: Din ce an devine plauzibil acest scenariu?
Gheorghe Ialomițianu: În 2013 s-ar putea să avem un buget la nivel zero, adică să nu avem nici excedent, nici deficit, iar din 2014 ar trebui ca România să aibă un buget cu excedent. Cred că este posibil, pentru că şi criza o să ne lase în pace. Noi trebuie să mergem cu o politică anti-ciclică, şi nu pro-ciclică. Atunci când ai creştere economică nu trebuie să te lansezi în a efectua cheltuieli foarte mari sau a mări cheltuielile permanente, ci să mergi cu un excedent, iar când avem scădere economică să ajutăm mediul de afaceri. Anul acesta mergem cu deficit foarte mic, tot din cauza problemelor legate de finanţare, să nu îndatorăm ţara.
Capital.: Anul acesta încep plăţile către FMI, iar în anii următori avem vârfurile de plată ale datoriei. Anticipaţi probleme?
Gheorghe Ialomițianu: Nu cred că vor fi probleme de rambursare, nici de finanţare, chiar în condiţiile unor derapaje pe pieţele financiare, pentru că avem nişte bani puşi deoparte la FMI şi Comisia Europeană, pentru a face faţă plăţilor când întâmpinăm greutăţi cu finanţarea. Renunţăm chiar la unele oferte din partea băncilor când cer dobânzi mai mari sau vor perioade mai scurte de finanţare.
Capital: Se va putea reduce datoria publică din 2014 fără tăieri şi mai drastice de cheltuieli sau creşteri de impozite, în condiţiile în care veţi plăti dobânzi mari la împrumuturile din trecut?
Gheorghe Ialomițianu: Să ştiţi că creşterea economică va fi mai mare în 2013. Dacă se vor aloca bani pentru investiţii, cheltuielile nu trebuie să scadă. Nici impozitele nu ar trebui să crească, pentru că vom avea o creştere economică sănătoasă. Dar în perioada de creştere economică este bine să îţi iei măsuri de prudenţă, să nu majorezi în mod aberant cheltuielile, ca în 2007-2008. Trebuie să avem excedent bugetar în perioada de creştere economică, iar în perioada de reducere a activităţii economice să putem ajuta mediul de afaceri şi să nu ajustăm cheltuieli care afectează consumul.
Nu cred că anul acesta se va lua o decizie pentru reducerea contribuţiilor sociale.
De ce ne gândim doar la reducerea de impozite şi taxe? Să nu credeţi că în mediul de afaceri lucrul acesta este aşteptat din toate părţile. Nu!
Din 2014, România ar trebui să aibă un buget cu excedent, şi atunci datoria publică se va reduce.
Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice