Marius Tuca si Andrei Gheorghe admit ca toate aceste situatii sunt aplicabile, poate cel mai bine, in cazul oamenilor de afaceri romani. Tuca vorbeste despre griul de deasupra Romaniei, iar Gheorghe despre „badarania celor care miros a friptura, carnati si vant de libertate”.”Intr-o camera in care sunt zece intelectuali sofisticati si va intra un miliardar, centrul de putere se va muta incet in jurul lui, iar intelectualii se vor transforma in meduze fara coloana vertebrala in speranta unei sponsorizari.”

Capital: Cum arata Romania in perioada Sarbatorilor de iarna?
Andrei Gheorghe: Jalnic! Spre exemplu, de aproape doua saptamani, de cand a inceput frigul, eu nu am caldura in casa. Nu pot face nimic. In primul rand, nu stiu cine este vinovat, iar in al doilea rand, nu stiu ce este de facut. Incep sa sune civilizat, ca un cetatean al tarii. Mi se spune ca se va trimite o echipa. A doua zi din nou. „Da, da! Stim, lasati mesaje!”. Cand am auzit-o pe asta cu lasati un mesaj, am inceput sa fac precum ninja. Dupa aia mi se spune ca a fost echipa si ca s-a remediat. Cu alte cuvinte, ma fac prost in fata. In tot timpul acesta, e un fel de demon in mine. Ma gandesc sa le spun ca eu sunt Gheorghe si ca dau cu ei de toti peretii. Asa ca mi-a venit ideea sa declansez un fel de actiune proletara care sa se numeasca „Marea lehamite”. As vrea ca, incepand de anul viitor, cel putin un milion de oameni sa emigreze din tara impreuna cu mine. Am senzatia ca tara asta nu isi merita 22 de milioane dintre cetatenii ei. Foarte putini sunt cei pe care ii merita.
Capital: Sa revenim la Sarbatori…
Andrei Gheorghe: In Romania, Sarbatorile iti ies bine daca esti beat. Si nu ma refer pur si simplu la a te imbata, ci la a obtine o suspensie a realitatii din varii motive. Hai sa ne iubim, ca e frumos! Dar daca faci un pas in spate, te ingrozesti. Astea sunt Sarbatori? Latra cainii pe strada, maica-mea ia bataie in Constanta in parc la ora 4, cu politisti la zece metri distanta, care se uita si nu fac nimic…
Capital: Sunt ipocriti oamenii de Sarbatori?
Andrei Gheorghe: Nu cred ca este o ipocrizie. Dupa atata post, mai bea omul, isi mai umfla ficatul. Nu imi plac zilele de nastere, nu-mi plac revelioanele. Cred ca singura sarbatoare care are, cat de cat, o conotatie este Craciunul. In rest, „merchandising”.
Capital: Faptul ca firmele dau cadouri de Sarbatori tine tot de ipocrizie?
Andrei Gheorghe: Tine mai mult de strategia de marketing, nu de ipocrizie. E simplu! Au venit Sarbatorile! Cat avem bugetul? zece mii de dolari. E un buget mic, ce facem cu el? Daca il dam pe tot la o casa de copii handicapati, ne dau astia la televizor? Nu stiu. Dar, ce este mai la moda? SIDA. Da, SIDA este buna, hai sa dam la SIDA. Si ne-ar mai trebui si un camin de batrani ca si ala da bine. In final este bine ca pleaca banii de acolo, dar ma deranjeaza si mi se pare stupid faptul ca actiunea nu este coerenta. As fi incantat daca ar fi incununarea unui efort de un an.
Capital: Deci totul e marketing…
Andrei Gheorghe: Cu siguranta. Suta la suta. Doamnelor si domnilor, Isus Cristos! Ramaneti cu noi de Sarbatori! Doamnelor si domnilor, Isus Cristos va veni dupa o scurta pauza publicitara!
Capital: Ce te enerveaza cel mai mult la oamenii de afaceri autohtoni?
Andrei Gheorghe: Servieta diplomat. Femeia frigida cu taior pentru ca asa a vazut ea. Mersul pe tocuri. Parul permanent. Lantucul de la mana. Copia hilara a manierelor vestice. Noi lucram in advertising si e cool. Badarania celor care miros a friptura, carnati si vant de libertate. Tipul care iti spune ceva de genul: „Eu sunt stapanul tau, pentru ca iti dau un salariu”. Nu este deloc adevarat. El ar trebui sa faca flotari in fata mea, pentru ca eu, in marinimia mea, am decis sa ii cedez putin din inventivitatea mea pe niste bani care, oricum, nu recompenseaza ceea ce fac eu pentru el.
Capital: Cum crezi ca ar trebui sa se comporte un om de afaceri?
Andrei Gheorghe: Cu siguranta, ar trebui sa se comporte sub banii pe care ii are.
Capital: Merita sa te plimbi printre oamenii cu bani?
Andrei Gheorghe: Nu. Merita sa te plimbi printre oamenii buni. Oamenii cu bani nu sunt o categorie despre care merita sa discuti. Sunt marlani care au bani si oameni frumosi care au bani. Pana la urma noi, prin admiratia noastra lipsita de absolut orice fel de prejudecata, ii facem marlani pe multi dintre oamenii de afaceri. Intr-o camera in care sunt zece intelectuali sofisticati si va intra un miliardar, centrul de putere se va muta incet in jurul lui, si intelectualii se vor transforma in meduze apoase, fara coloana vertebrala, in speranta unei sponsorizari.
Capital: Sunt calitati care pot asigura reusita in Romania?
Andrei Gheorghe: Din pacate, cred ca da. Sunt incantat sa aud ceea ce, in sistemul meu de valori, inseamna o poveste de succes. Daca ma intreb de ce este cineva mai bogat decat mine, trebuie sa analizez unde m-a invins el in viata. Iar raspunsurile pe care mi le dau nu vin dintr-un complex, pentru ca stiu exact de ce sunt sarac si unde sunt prost. Dar stiu si de ce sunt ei bogati. Pentru ca sunt mai rai, mai lipsiti de scrupule, mai violenti, mai mincinosi si mai dispusi la compromisuri murdare.
Capital: Dar acestea nu sunt neaparat calitati.
Andrei Gheorghe: Suntem in-tr-o economie care se afla intr-o tranzitie nesfarsita. Si peste 50 de ani va fi tranzitie si veti descoperi aceleasi calitati. In Romania tranzitia nu se va opri niciodata. De 12 ani se perpetueaza aceleasi valori. Invingatorii sunt fostii sefi de carciuma sau de la popota Ministerului de Interne, care si-au luat odraslele, care au avut spagile, care au avut caile. In jurul acestora graviteaza si cativa tineri de succes.
Capital: In logica asta inseamna ca este bine sa te invarti printre oamenii cu bani.
Andrei Gheorghe: Sigur ca, daca umbli printre bani, si sansa de a-i face creste. Pe motiv ca stii daca s-a bagat o ordonanta, o taxa. Chiar si informatia simpla te ajuta. Am citit in Forbes ca la New York bogatia este acceptata de la 50 de milioane de dolari in sus. Multi cred ca Romania este o tara in care se admira banii. Nu banii sunt admirati. Asta pentru ca suntem o cleptocratie. La noi, admiratia este pentru ala care se invarte, care rezolva, care obtine. Republica Cleptocrata Romana. Din cauza asta vreau sa emigrez.    

Capital: Cum arata Romania lui Marius Tuca in perioada sarbatorilor?
Marius Tuca: Ca o mare cenusie, impodobita pe ici, pe acolo cu beculete colorate, asa cum este si in Bucuresti. Practic, peste o mare saracie se pune un fel de beteala, care pare sclipitoare. Mai degraba as vedea Romania lasata in mediul ei natural. Cu zapada daca a nins si nimic mai mult.
Capital: Nu vedeti ca pana si zapada ne-a parasit ?
Marius Tuca: Am scris odata despre zapezile de altadata, despre fotografiile de demult. Probabil ca, in inchipuirea noastra, toate imaginile de altadata au anumite semnificatii legate de miros, gust, sentimente. Probabil ca, intr-un fel, lumea de astazi seamana foarte mult cu lumea zapezilor de altadata, dar felul in care percepem ninsorile de acum este total diferit de cel din timpul adolescentei. Imi aduc aminte ce placere nebuna aveam atunci cand imi sunam iubita dintr-o cabina telefonica inconjurata de nameti de peste un metru.
Capital: Haideti, sa vorbim putin despre cadourile de Craciun.
Marius Tuca: Sunt unii romani care cred ca merita o masina. Vad multe declaratii date pentru rubrica mondena a ziarelor, unde celebritatile spun ca au primit un Mercedes sau un Audi. Pentru cei mai multi dintre romani, cadourile de Craciun inseamna foarte putin, dar sunt foarte importante. Eu cred ca noi suntem in situatia in care ne bucuram de orice cadou, pentru ca eu cred ca sunt foarte multi romani care nu primesc nimic de sarbatori. O astfel de atentie este pentru ei petrecerea in sine.
Capital: Ce va enerveaza cel mai mult la oamenii de afaceri autohtoni?r
Marius Tuca: Ma enerveaza ca de multe ori limbajul lor este paralel cu realitatea. Si nu-i condamn pentru asta. Limbajul lor, mai ales al celor din afara, cat si al multora de aici, este adaptat foarte mult realitatilor occidentale. La noi, inca este un melanj foarte ciudat intre reminiscente ale trecutului si capitalism salbatic. De multe ori acest limbaj al lor este folosit in van. r
Capital: Cineva a impartit oamenii de afaceri romani in doua categorii: cei care vin de dinainte de ‘89 si generatia de 30-35 de ani. Ce parere aveti de noua generatie? r
Marius Tuca: Daca punem intr-un tablou noua si vechea generatie, este foarte clar ca noua generatie arata mult mai frumos. Asta, in primul rand pentru ca au tineretea de partea lor si s-au mulat foarte bine pe realitatea de astazi. Acestia inteleg foarte bine ce inseamna sa fii om de afaceri in Romania. Au alta stare de spirit. Ma uit la oamenii de afaceri vechi – si sunt foarte putini adevarati – care inteleg ca a face parte din aceasta categorie nu inseamna altceva decat sa participe la fel de fel de chermeze, tot felul de bairamuri, la fel de fel de receptii. Eu nu vad omul de afaceri participand la astfel de manifestari mondene. O astfel de persoana poate participa o data pe an la un bal caritabil, cu usile inchise, unde se strang bani pentru o cauza nobila. r
Capital: Acest tip de comportament este voit ostentativ?r
Marius Tuca: Acest comportament vine dintr-un fel de esenta a bascaliei romanesti. Ca omul de afaceri poate face orice, ca i se cuvine orice daca are bani. Dimpotriva, cred ca el trebuie sa aiba o viata foarte stricta. Cei din noua generatie au, poate, de partea lor si libertatea de a aparea in public. Parca arata altfel decat cei vechi. Cei tineri parca participa la astfel de lucruri mai selectiv, aleg lucrurile mai interesante si participa acolo unde au de castigat firma, imaginea sa si colaboratorii sai. r
Capital: Oare inteleg ei ce inseamna cuvantul dat in afaceri?r
Marius Tuca: Sunt foarte putini oameni de afaceri adevarati care sa aiba o societate cu sute sau mii de angajati, care sa isi plateasca toate taxele si impozitele la stat, care sa nu astepte reesalonari, care au avut credite la banci si pe care le-au returnat. Cei corecti cred ca stiu foarte bine sa aiba grija de imaginea lor. Cred ca Dan Voiculescu este unul din putinii oameni de afaceri. Eu nu l-am vazut pe Dan Voiculescu participand la nu stiu ce serata, susanele sau ceva de genul acesta. In rest, vedem tot felul de guzgani cu cele mai scumpe masini, cu doamne de 17-18 ani care se lipesc cu dintii sau cu gura de portiera si nu-i mai dau drumul, vedem vile somptuoase, poze de pe malul piscinei. Uitati-va in ce masura oameni de afaceri straini apar in astfel de ipostaze. r
Capital: Dar ii putem numi pe acestia antreprenori in adevaratul sens al cuvantului?r
Marius Tuca: Cred ca cel mai bine ar putea sa ii numeasca asa cei de la Fisc. Daca Fiscul vine si spune ca ai datorii de 1.000 de miliarde la stat, ca nu ai platit asigurarile sociale ale muncitorilor in ultimii doi ani, ca ai de returnat credite in valoare de atat… Pai astia nu sunt oameni de afaceri. Asta o putem face fiecare. Sa luam credite si sa ne lansam in nu stiu ce afaceri, sa nu platim impozite, sa nu returnam creditele. Acestia sunt miliardarii de hartie igienica. Carton este prea mult spus, pentru ca se mai pot face cosmelii din el. Am vazut in toti acesti ani defiland prin fata noastra miliardari de hartie higienica, oameni care nu au facut altceva decat sa afiseze lux si opulenta, dar care nu era pe banii lor. r
Capital: Cu ce personalitate ati vrea sa dati de pamant intr-o emisiune de-a dumneavoastra? r
Marius Tuca: Cred ca mi-ar placea sa am multe personalitati pe care sa le iau la intrebari pur si simplu. Sa fie un interviu pe viata si pe moarte, in sensul profesional. Un om care este in centrul atentiei de multa vreme, dar care nu a aparut inca in public si nu a fost intervievat la un post de televiziune este Sorin Ovidiu Vantu. Mi-ar placea sa-l am invitat pentru a-l lua la intrebari. Am incercat, dar nu vrea sa apara. Cred ca ar fi interesant de facut un interviu cu Trutulescu. Un alt interviu ar fi de facut cu Miron Cosma. Culmea este ca sunt mai mult personaje negative sau care pot fi numite astfel. Asta este piata!tnr