Reporter: Transformările recente de pe piaţa bancară, în contextul efectelor crizei, au determinat ARB să intensifice consultările între membrii săi, pentru a găsi cele mai bune soluţii de menţinere a credibilităţii băncilor comerciale şi readaptare la noile condiţii din piaţă. Care au fost cele mai recente decizii convenite în cadrul ARB, cu posibil impact major în piaţa bancară?
Radu Gheţea: Intensificarea consultărilor asupra reglementărilor care se adoptă pe segmentul financiar bancar are la bază o preocupare mai amplă a reglementatorilor europeni, în primă instanţă, de a stabili norme adecvate situaţiei actuale de criză. Este foarte important ca acest lucru să nu conducă la o suprareglementare care să limiteze băncile în activitatea lor de creditare a economiilor naţionale. Constrânse de noile reglementări, grupurile financiare internaţionale îşi vor restrânge operaţiunile pentru a se adapta noilor cerinţe. Cu cât reglementările europene în materie de creditare sau de consolidare a bazelor de capital sunt mai restrictive, impactul asupra revirimentului economiilor naţionale este mai vizibil, cele mai afectate fiind statele în care sistemul bancar finanţează preponderent economia, cum este de altfel situaţia României.
Reporter: Cum ar putea fi afectată România ? Cum poate contribui ARB la consolidarea situaţiei pe piaţa bancară ?
Radu Gheţea: Dacă economia României nu merge bine, cele care vor suferi vor fi IMM-urile şi băncile prin gradul ridicat de neperformanţă. Asociaţia Română a Băncilor are ca obiectiv principal reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor săi, în cadrul celor 22 de comisii de specialitate fiind dezbătute atât proiectele de regulamente şi de legi care urmează să se implementeze în legislaţia naţională într-un orizont de timp foarte scurt, cât şi proiectele de directive europene care sunt în pregătire la nivel european. Propunerile de amendare a legislaţiei şi reglementărilor pe segmentul bancar se realizează de către specialişti, acestea vizând toate segmentele de activitate, de la creditare, risc, şi aici subliniem prevederile Noului acord privind cerinţele de capital – Basel III, legislaţia privind recuperarea creanţelor, precum şi multe alte reglementări în materie de menţinere a lichidităţii şi stabilităţii sistemului bancar.
Reporter: Cum apreciaţi colaborarea cu Banca Naţională referitor la iniţiativele ARB legate de mecanismele care pot face ca piaţa bancară să funcţioneze eficient şi în ceea ce priveşte modificările legislative, de norme sau alte reglementări de supraveghere a pieţei ?
Radu Gheţea: Rolul asociaţiilor profesionale este acela de a expune punctul de vedere, în cazul nostru al comunităţii bancare, reglementatorul şi supraveghetorul sistemului fiind singurul care decide măsurile care se impun. În majoritatea cazurilor, reglementările reprezintă transpuneri ale directivelor europene în materie şi, în anumite situaţii, atunci când este permis, cu adaptări la specificul pieţei bancare locale. ARB, prin apartenenţa la Federaţia Bancară Europeană, la Consiliul European al Plăţilor şi la Federaţia Ipotecară Europeană, transmite punctul de vedere al comunităţii bancare din România în procesul de conturare a proiectelor de directive europene referitoare la activitatea sistemului bancar.
Reporter: Cât de puternic credeţi că a fost în piaţă efectul aşa-numitului dosar al bancherilor şi care credeţi că ar fi cele mai adecvate măsuri pentru evitarea unor situaţii asemănătoare în piaţa bancară?
Radu Gheţea: Au fost făcute afirmaţii surprinzătoare cu caracter de certitudine la adresa unor reprezentanţi ai comunităţii bancare, în absenţa deciziei instanţei, motiv pentru care ARB a făcut apel la tratarea subiectului având la bază prezumţia de nevinovăţie. Trebuie menţionat că ancheta este în derulare, factorii implicaţi beneficiind de această prezumţie de nevinovăţie. Semnalele de depistare a potenţialelor fraude au fost lansate din interiorul comunităţii bancare. Reprezentanţii băncilor au furnizat informaţiile necesare soluţionării anchetei. Comunitatea bancară menţine transparenţa şi sprijinul necondiţionat pentru finalizarea anchetei, fiind direct interesată în clarificarea cât mai rapidă a acestui caz, ce nu reprezintă în sine o dimensiune care să îngrijoreze clienţii băncilor. Este de dorit ca astfel de situaţii să fie tratate cu mai multă responsabilitate şi corectitudine în momentul mediatizării.
Reporter: Cum apreciaţi evoluţia creditului în 2013 pe piaţa bancară românească şi care va fi impactul crizei sistemice din Europa asupra băncilor din România. Cât de intens va trebui să fie procesul de restructurare a băncilor?
Radu Gheţea: Creditarea va rămâne ancorată în constrângeri economice, de reglementare şi de cost. Creditul neguvernamental consider că va înregistra o creştere cu o singură cifră în anul 2013. Avansul creditării este dependent de cererea de creditare, de eligibilitate a clienţilor şi de reglementările care impactează această activitate, mai ales că este vizată limitarea expunerii debitorilor la creditarea în valută. Sunt aşteptate constrângeri pe zona creditării pentru IMM-uri ca urmare a aplicării recomandărilor europene pentru restricţionarea creditării în valută şi a aplicării prevederilor Noului acord privind cerinţele de capital – Basel III. Având ca scop gestionarea adecvată a riscurilor, aplicarea recomandărilor Comitetului European de Risc Sistemic prin care este urmărită descurajarea creditării în valută pe zona entităţilor nefinanciare care nu obţin venituri în valută va reduce din capacitatea de creditare. Contextul internaţional dificil, riscul de credit, implementarea prevederilor Basel III şi reducerea expunerilor în condiţiile absenţei alternativelor de plasament rămân principalele provocări la adresa sistemului bancar românesc.
Reporter: Ce segment al economiei ar putea fi cel mai puternic afectat şi care ar fi provocarea majoră pentru sectorul bancar ?
Radu Gheţea: Dacă economia României nu merge bine, cele care vor suferi în primul rând vor fi IMM-urile şi băncile, prin gradul ridicat de neperformanţă. Iar acest fapt exercită presiune pe susţinerea economiei prin credite. Una dintre provocări este riscul de credit, în condiţiile în care creditele neperformante sunt aşteptate să crească în continuare. Rata creditelor neperformante era de 17,34%, în luna septembrie 2012, în creştere comparativ cu luna iunie 2012, când ponderea era de 16,76%. Împărtăşesc ideea comparaţiei creditelor neperformante la nivel european doar în situaţia în care analizăm prin corelarea cu gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante care în România este de 98%, iar în alte state este mult mai jos. Trebuie menţinute nivelurile de solvabilitate şi provizionare, cheltuielile cu provizionarea având cea mai importantă pondere în totalul cheltuielilor efectuate de bănci. Sistemul bancar ar putea înregistra, pentru pentru cel de-al treilea an consecutiv, un rezultat net negativ la nivel de sistem în 2012. La nivelul lunii septembrie 2012, rentabilitatea activelor (ROA) este de minus 0,04%, în timp ce rentabilitatea capitalurilor (ROE) este de minus 0,34%, arată datele oficiale publicate de BNR. Este dificil de previzionat dacă 2013 va fi un an profitabil pentru sistemul bancar românesc, fiind vorba de interdependenţa de mediul de business. Un lucru este cert: restructurarea sistemului bancar va continua cel puţin cu aceiaşi intensitate cu care s-a realizat în 2012, prin redimensionarea numărului de angajaţi şi de unităţi bancare la nevoile curente.
Reporter: Cum apreciaţi că vor reacţiona băncile-mamă occidentale faţă de sucursalele lor din România, în ceea ce priveşte injecţiile de capital, în condiţiile în care acestea vor fi nevoite treptat să renunţe la creditarea în valută, ţinând cont de reglementările BNR?
Radu Gheţea: Angajamentul acţionarilor instituţiilor de credit, materializat prin creşterea capitalizării sistemului bancar, a asigurat menţinerea adecvării capitalului la niveluri confortabile, indicatorul de solvabilitate înregistrat fiind de 14,67%, în luna septembrie 2012, în condiţiile în care la nivel european minimul reglementat este de 8%. Piaţa financiar – bancară din România este în continuare atractivă pentru investitori, gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB fiind de aproximativ 38,5%, în condiţiile în care media europeană este de 121,4%. Definitoriu pentru reacţia băncilor va fi modul în care va fi conturat proiectul uniunii bancare şi adaptarea grupurilor financiar bancare la cerinţele de solvabilitate impuse de prevederile Basel III, care ar putea conduce la restrângerea expunerilor. Liderii europeni şi-au propus să adopte un sistem unic de supraveghere a băncilor care va permite, în caz de nevoie, recapitalizarea băncilor europene. Potrivit proiectului prezentat de Comisia Europeană pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară, se conferă competenţe importante Băncii Centrale Europene în vederea supravegherii tuturor băncilor din zona euro şi este prevăzut un mecanism la care ţările din afara zonei euro pot să adere în mod voluntar. România susţine demersurile privind înfiinţarea sistemului unic de supraveghere bancară cu condiţia ca viitoarea uniune bancară să ofere condiţii egale statelor UE, indiferent dacă sunt sau nu în zona euro.
Sursa: Agerpres
