'S-a menţionat că avem o economie în creştere, că avem realizări în ceea ce priveşte creşterea PIB per capita, deci şi a nivelului de trai, care începe să se mişte spre direcţiile dorite de toată lumea. Avem un sistem bancar sănătos, bine provizionat, bine reglementat şi bine supravegheat. Avem foarte bune perspective ca, în perioada următoare, să utilizăm cele 42 de miliarde de euro care vin de la Uniunea Europeană, bani care pot fi cheltuiţi în raport cu direcţii care să creeze foarte multe locuri de muncă, infrastructură, să atragă investitori în România. În aceste condiţii, nu ar fi păcat să afectăm motorul care este sistemul bancar? Modul în care se propun anumite legi la a fi votate lasă de dorit şi acestea au iz populistic sau chiar electoral. Sigur, mi-aş dori să nu aibă dreptate domnul Secăreş (Vasile Secăreş, preşedintele Consiliului de Administraţie al Institutului Bancar Român, n.r.), atunci când vorbeşte despre războiul hibrid şi despre manipulare. Acestea pot destabiliza un sistem bancar, o economie, o ţară', a spus Gheţea. 

Acesta a vorbit şi despre necesitatea ca, la nivelul Institutului Bancar Român, să fie reluate cursurile adresate bancherilor. 

'La nivelul fiecărei bănci, trebuie să ne ocupăm de pregătirea oamenilor noştri când vorbim despre comunicare şi respectarea normelor bancare. Cu toate acestea, se simte o mare nevoie ca la nivelul Institutului Bancar Român să se reia acele cursuri adresate bancherilor. S-au făcut cursuri în trecut, dar credem că trebuie făcute şi în continuare, dar cu certificate care să dea dreptul omului să practice funcţia de analist de credite, de ofiţer de cont, de trezorier, de contabil. În trecut, acum vreo 5 ani, numai conducătorii de bancă trebuiau să treacă pe la Banca Naţională să susţină un interviu. Acum câţiva ani, o mare parte dintre directorii din băncile comerciale, din 'middle management', au fost obligaţi să treacă pe la Banca Naţională să primească autorizarea de a exercita o anumită funcţie, cum ar fi de director al Direcţiei Risc, de director al Direcţiei Trezorerie', a menţionat şeful CEC Bank. 

Radu Gheţea a susţinut, totodată, că ARB ar trebui să aibă întâlniri periodice cu mass-media pentru a transmite puncte de vedere pe marginea unor subiecte solicitate. 

'Mai am o propunere personală: să avem un fel de întâlnire cu presa de serviciu. O dată la două săptămâni sau o dată pe săptămână să avem întâlniri cu presa, în care unul dintre reprezentaţii comunităţii bancare să vorbească pe marginea unui subiect pe care presa îl doreşte la un anumit moment. Asociaţia Română a Băncilor va desemna persoana care are cunoştinţele cele mai bune pe respectivul subiect. Este o sugestie prin care încercăm ca toate punctele noastre de vedere să fie transmise prin intermediul presei', a subliniat Radu Graţian Gheţea. 

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Institutul Bancar Român (IBR) organizează, luni, conferinţa cu tema 'Rolul industriei financiare în economie şi costul educaţiei financiare'. 

Evenimentul face parte din cadrul celei de-a doua ediţii a programului 'European Money Week', derulat la sediul IBR în perioada 14 – 18 martie. 

Programul 'European Money Week', care a debutat în anul 2015, se desfăşoară simultan în statele membre ale Uniunii Europene, fiind o acţiune iniţiată de asociaţiile bancare membre ale Federaţiei Bancare Europene (FBE). Obiectivul derulării programului la nivelul UE este creşterea nivelului de conştientizare a importanţei educaţiei financiare. 

În cadrul primei ediţii a 'European Money Week', ARB a lansat site-ul dedicat de educaţie financiară www.educatiefinanciara.info în dorinţa de a promova pentru publicul larg informaţiile de natură financiar-bancară care permit asumarea corespunzătoare a drepturilor, obligaţiilor şi riscurilor de natură financiară.AGERPRES