Pentru al treilea episod din serialul ghidurilor de călătorie capital.ro ne-am oprit ceva mai aproape, la vecinii noştri de la sud de Dunăre, bulgarii. Bulgaria reprezintă una dintre cele mai accesibile destinaţii de vacanţă pentru turiştii români, motiv pentru care vizitatorii din ţara noastră abia dacă percep faptul că se află în altă ţară, în special pe litoral, unde până şi meniurile de la unele restaurante sunt în limba română.

Pentru că este atât de aproape, cei mai mulţi dintre turiştii români aleg să viziteze Bulgaria cu maşina personală. Pentru că cea mai mare parte a vacanţelor românilor în Bulgaria vizează Litoralul, trebuie menţionat faptul că, pentru a ajunge la staţiunile de malul bulgăresc al Mării Negre, există două rute mai la îndemână.

Poţi ieşi din ţară pe la Ruse, unde trebuie însă să plăteşti taxa de pod – 25 de lei la dus şi 6 euro la întors -, potrivit informaţiilor furnizate de Ambasada Bulgariei. A doua opţiune este cea prin care laşi în urmă litoralul românesc, cu ieşire pe la Vama Veche.

Vigneta, „obligatoriu” luată de la graniţă

Pentru oricare dintre variante, trebuie să te „înarmezi” cu vignetă bulgărească de la oficiile situate la frontieră, chiar dacă personalul de la graniţă te va asigura că nu-i nicio problemă dacă o achiziţionezi de la prima benzinărie, sub pretextul fluidizării traficului la trecerea hotarului. După păţaniile povestite de alţi turişti, „amabilitatea” lor poate avea la origine o înţelegere cu poliţia, care te poate opri şi amenda imediat după ce treci de punctul de control, sub pretextul că nu ai vignetă. Această taxă costă 6 euro pentru 7 zile, dar poate fi achiziţionată şi pentru o perioadă mai îndelungată.

Fereşte-te de hoţi şi de… poliţişti

Pe pagina destinată Bulgariei, Ministerul Afacerilor Externe  atenţionează turiştii asupra furturilor din buzunare, înşelăciunilor sau furturilor din maşini care pot apărea în zone aglomerate, dar şi asupra incidentelor apărute când anumite persoane se pretind poliţişti, pentru a te scutura de bani. Mai mult, autorităţile române te avertizază şi în legătură cu faptul că au fost semnalate cazuri de agresiune şi furt de autovehicule de pe şoselele bulgarilor.

Şi în Bulgaria detectoarele şi anti-radarele sunt interzise. Cât despre poliţişti, mulţi turişti care au fost în Bulgaria te sfătuiesc să respecţi cu stricteţe limitele de viteză, pentru că autorităţile rutiere te opresc foarte uşor pentru amendă sau îţi pot reţine permisul chiar şi dacă depăşeşti viteza legală cu doar 5 km/h.

Mulţi turişti care au intrat în contact cu poliţia bulgară susţin că motivul pentru care îi trag pe şoferi pe dreapta este pentru a cere mită, pe unele forumuri existând „liste de preţuri” în funcţie de contravenţie.

Drumuri care amintesc de acasă

Intrarea în Bulgaria nu frapează cu nimic, s-ar putea să ai senzaţia că nici nu ai ieşit din ţară, mai ales că starea drumurilor este la fel de dezastruoasă ca şi la noi. Vei remarca probabil raritatea semnelor de circulaţie, dar şi… a „semnelor de viaţă”, astfel încât ar fi indicat să ai în torpedou o hartă, pentru orice eventualitate.

Odată ajuns la destinaţie vei remarca că, în ciuda răutăţilor pe care le-ai auzit ani la rând despre vecinii noştri, bulgarii sunt nişte oameni foarte amabili şi primitori, în special personalul din zonele turistice. Răspund cu plăcere la întrebările pe care le adresează străinii şi sar mereu în ajutorul acestora.

Ochii în patru la schimbul valutar!

O atenţie deosebită trebuie să acorzi schimbului valutar, moneda de circulaţie fiind leva bulgărească. Inclusiv autorităţile române, dar şi mulţi turişti trecuţi prin experienţe nepăcute recomandă să nu apelezi la „negustorii” de pe stradă care îţi oferă rate de schimb avantajoase: te poţi alege cu bancnote false sau cu bani mai puţini.

Şi la casele de schimb valutar trebuie să ai grijă. Chiar dacă rata pare chilipir, te poţi trezi cu un comision uriaş. Casele schimbă euro, dolari americani, lire sterline iar pe alocuri chiar şi lei româneşti.

La bulgari, da e nu, iar nu e da

Diferenţe prea mari nu vei remarca la bulgari, cu excepţia obiceiului de a-şi clătina capul de la stânga la dreapta când vor să exprime afirmaţia şi de a da din cap de sus în jos în cazul negaţiei, adică exact pe dos decât la noi!

Turiştilor din alte ţări le este aproape imposibil să se obişnuiască cu faptul că gesturile pentru „da” şi „nu” sunt invers în Bulgaria, dar, din fericire pentru români, „da” în limba bulgară se zice tot „da”, iar „nu” este „ne”, astfel că, indiferent de gest, mai bine ascultă răspunsul.

Oricum, cei din personalul hotelurilor şi restaurantelor au înţeles această „mică” neînţelegere pe care o au cu restul Europei şi evită pe cât pot gesturile cu capul.

Limba care ne-a spus „Leca nosci”

O altă diferenţă majoră este alfabetul chirilic pe care îl folosesc bulgarii, dat de originea slavonă a limbii lor, fiind singura ţară din UE care foloseşte această scriere. Ar fi bine să ai o copie a alfabetului chirilic la tine, pentru că, odată citit cuvântul, te pot lovi brusc flash-back-uri de pe vremea când la bulgari erau cele mai bune filme sau, mai degrabă, singurele.

În staţiunile de la mare, aproape toţi bulgarii vorbesc engleză, cel puţin cei din industria turistică, şi poţi da chiar peste oameni care vorbesc română. Oricum, unul din doi turişti este român, aşa că n-ai cum să nu te descurci.

Dacă te îndepărtezi de zonele turistice, panourile cu numele localităţilor scrise în alfabetul latin vor dispărea treptat şi îţi va fi mai greu să te orientezi. Pe lângă deja celebrele pe plaiurile mioritice „Dobar den”, „Dobar vecer” şi „Leca nosci” („Bună ziua”, „Bună seara” şi „Noapte bună”) îţi vor mai fi utile expresiile „ Dovijdane” („La revedere”), „Molia” („Vă rog”) sau „Blagodoria” („Mulţumesc”), mai ales că bulgarii vor fi foarte entuziasmaţi de gestul tău de a le vorbi în limba lor.

Bucătăria Balcanilor prin excelenţă

Ca să ştii ce să comanzi la restaurant, astfel încât să guşti un pic din tradiţia culinară a bulgarilor, am apelat la un specialist, Emanuel Ciocu, editorul site-ului cevabun.ro care îţi recomandă cele mai delicioase preparate ale vecinilor noştri, dar şi un vin bun care să meargă cu ele.

Românii care merg în Bulgaria vor avea de unde alege din lista de salate a restaurantelor, în special dacă apreciază combinaţiile de legume cu brânză. Cea mai populară salată, cunoscută sub numele de bulgărească, este Shopska Salad, care aduce aminte de salata grecească, dar se distinge de ea prin faptul că feta este înlocuită cu telemea de oaie şi are în plus un ou fiert. Ceva mai consistentă este Ovcharska (salata ciobanului), care conţine ardei, roşii, castraveţi, telemea, ouă fierte şi ciuperci.

Ciorba de burtă, versiunea bulgărească

Tot din tradiţia bulgară provine zacusca, care aici poartă numele de Ajvar. Încearcă şi varietăţile de Ljutenica, asemănătoare cu zacusca, dar preparată din roşii, ardei şi usturoi, servită ca aperitiv sau ca sos pentru fripturi.

Shkembe Chorba (ciorba de burtă) este diferită de cea românească, mai moale şi mai lipsită de personalitate, fiind rareori înghiţită de români. În schimb, o supă rece, a cărei faimă a trecut şi în România, este Tarator. Această supă rece, pe bază de iaurt cu castraveţi, usturoi şi mărar, aminteşte de tzatziki-ul grecesc.

Multe dintre mâncărurile bulgăreşti au rezonanţe familiare urechii românului şi nu mai au nevoie de nicio traducere, fiind produse în totată regiunea, inclusiv la noi: mâncărurile Moussaka, Gyuvetch şi Sarmi; brânza fermentată Kashkaval, cârnaţii Soujouk sau Babek sau deserturile Kozunak sau Kompot.

Vinuri şi rachiuri de tradiţie

La micul dejun îţi recomandăm Banitsa – o plăcintă de inspiraţie macedoneană din foetaj cu telemea de oaie (Sirene) sau Mish-Mash (o omletă cu legume).

De băut, trebuie să încerci vinurile locale (în special brandul Targoviste), dar şi un rachiu distilat din strugurii Muscat (struguri albi, foate aromaţi) – Muskat Rakia – care se bea proaspăt scos de la gheaţă (preferabil cel produs de Slivenska Perla). Berile favorite ale Bulgariei sunt Zagorka şi Pleven, dar şi Kamenitza (a cărei etichetă îţi va aminti de noul Bergenbier).

Distracţie ieftină şi trucuri vechi

Spre deosebire de alte destinaţii turistice, în Bulgaria, o tură pe la magazine nu te va lăsa lefter. Aici preţurile sunt foarte mici, de multe ori mai mici ca în România, atât la localuri, cât şi la magazine. Nu este nevoie de provizii consistente de ţigări, pentru că preţurile sunt cam la fel ca în România.

Dacă mergi, la plajă vei fi surprins să vezi că închirierea unui şezlong este mult mai ieftină decât pe plajele „mioritice”, în jur de 7-8 leva.

Taximetriştii nu se dezmint nici în Bulgaria şi, mai mult ca sigur, de îndată ce vor vedea că nu eşti bulgar, unii vor încerca să te păcălească. Întreabă întotdeauna de tarif înainte să te urci la bord şi verifică dacă merge aparatul de taxat. O altă bilă neagră a vecinilor este aglomeraţia de cerşetori, în special copii. Mulţi turişti se plâng că, odată ce i-ai dat unuia ceva, restul se ţin după tine să le dai şi lor.

DEZBATERE:
Ai fost în Bulgaria ca turist? Spune-ne părerea ta despre această ţară!

DETALII:
Campania GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO va continua luni cu Italia.
Citeşte şi GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Turcia.
Citeşte şi GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Grecia.