Pentru turiştii români, Serbia este mai degrabă o „pasarelă” spre alte ţări, precum Grecia sau Croaţia, decât o destinaţie de vacanţă în sine. Totuşi, fără să fie o destinaţie de vacanţă la care să visezi, vecina noastră are locuri care merită văzute, măcar în trecere, în special Belgradul răvăşit de istorie, dar care a avut de fiecare data forţa necesară să-şi vindece rănile. Dacă nu te convinge capitala, Serbia te mai poate cuceri cu peisajele desenate de Dunăre în Parcul Naţional Djerdap, cu pârtiile de schi din staţiunile montate, cu oamenii ei primitori, cu bucatele delicioase sau cu acordurile care l-au inspirat pe Bregović.
Românii care vor să intre în Serbia nu au nevoie de viză, dar trebuie să aibă un paşaport valabil minimum şase luni. Cele mai la îndemână mijloace de transport cu care poţi să ajungi la vecinii noştri sunt maşina şi trenul, pentru că zboruri directe spre vreun oraş din Serbia nu se operează de la noi, dar dacă vrei neapărat să ajungi pe calea aerului, există curse indirecte, cu escală sau poţi combina zboruri, însă astfel preţul poate ajunge destul de ridicat.
Cursă zilnică cu trenul spre Belgrad
Cu trenul poţi ajunge din Bucureşti la Belgrad în aproximativ 11 ore. CFR are o cursă zilnică care pleacă din Gara de Nord la ora 21.21, trece pe la Timişoara la 5.50 şi e programat să ajungă în Belgrad la 8.54, preţul unui bilet dus-întors din Bucureşti fiind de 220 de lei.
Cel mai des însă, românii aleg să viziteze sau să tranziteze Serbia cu maşina personală. Dacă vei fi la volan, în funcţie de zona ţării din care vii, ai cinci puncte vamale prin care poţi trece graniţa, cel mai aglomerat fiind Porţile de Fier I.
Autostrăzi cu plată
Drumurile în Serbia sunt într-o stare relativ bună şi nu este necesară achiziţia unei vignete, însă dacă circuli pe autostrăzi va trebui să scoţi ceva dinari (sau poţi plăti cu euro) din buzunar, taxa fiind de circa 7 euro pentru 100 km, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe.
Ar fi indicat ca atunci când circuli cu maşina în Serbia să respecţi resticţiile de viteză, pentru că autorităţile sârbe sunt foarte stricte în această privinţă şi ai mari şanse să fi tras pe dreapta, mai ales că şosele sârbilor sunt împânzite de radare şi poliţişti, amenzile fiind destul de mari.
Serbia – sigură, Kosovo – nu prea
Serbia, fostă componentă a Iugoslaviei, a fost multă vreme o ţară pe care, ca turist, era mai bine să o eviţi din cauza conflictelor etnice din ţările vecine, care au dus până la urmă la destrămarea Iugoslaviei. Însă până spre sfârşitul anului 1990, în Serbia a fost pace. În schimb, anii 1998 şi 1999 au fost umbriţi de conflictele dintre sârbi şi albanezii din Armata de Eliberare din Kosovo, care au auns la bombardamentele NATO asupra Serbiei, o perioadă cu multă vărsare de sânge şi ravagii în această ţară.
Acum situaţia este cu totul alta, singura parte care a rămas de evitat fiind Kosovo, care în urma războiului şi-a proclamat independenţa, însă nu este recunoscut ca stat de Serbia, ci considerată un teritoriu administrat de Naţiunile Unite. De asemenea, nici România nu recunoşte independenţa regiunii Kosovo, motiv pentru care este considerată o zonă de risc. Din 2003, Iugoslavia nu a mai existat, iar până când Muntenegru s-a separat de Serbia în 2006, cele două ţări au format un singur stat.
În Belgrad sunt cele mai mari preţuri
Moneda oficială în Serbia este dinarul sârbesc (RDS), divizat în 100 para. Un euro valorează în jur de 95 RDS şi poţi schimba valuta la sucursalele băncilor sau la casele de schimb valutar (caută emblema albastră în formă de romb). Mai avantajos poate fi să scoţi dinari direct de la bancomat, dacă ai un card internaţional, însă ar fi indicat să te interezezi de acasă la banca emitentă de comisioanele percepute. În Kosovo moneda oficială este euro, nu primesc dinari, iar dacă ajungi acolo nu vei avea unde să-i schimbi.
Serbia este o ţară destul de ieftină, tarifele la cazare sunt rezonabile, iar localurile au preţuri mai mici ca în România. Preţurile din Belgrad sunt semnificativ mai mari decât în restul ţării la aproape orice. Spre exemplu, dacă într-un bar din Belgrad o Cola este 120 de dinari, într-un bar din afara capitalei îţi poţi lua trei Cola cu 150 de dinari.
O ţară de vizitat tot anul
Mândra ţară balcanică este deschisă turiştilor în toate anotimpurile anului. Vara este vremea perfectă pentru a vizita frumoasa capitală a ţării, Belgrad, sau parcurile naţionale.
Iarna turiştii pot merge la schi în staţiunile montane. Mai sunt multe staţiuni de spa precum Sokobanja, Niška Banja şi Vrnjačka Banja, unde poţi să te resfeţi în orice perioadă a anului.
Mai greu cu limbile străine
În apropierea graniţei cu ţara noastră sunt comunităţi de români şi chiar mulţi sârbi get-beget care vorbesc o română curată, însă mai departe vei fi nevoit să te descurci în limba internaţională a gesturilor, pentru că în afara Belgradului vei găsi foarte greu oameni care să vorbească limbi străine şi nici în capitală nu sunt foarte mulţi. Cu engleza poţi avea succes la cei mai tineri, însă sârbii mai în vîrstă e posibil să poată să „rupă” puţin în germană sau mai degrabă rusă.
Sârbii sunt mereu încântaţi de oaspeţi şi sunt foarte primitori cu străinii. Dar, ca în orice ţară, şi în Serbia faci o impresie bună dacă depui un minim efort de a reţine câteva expresii în limba gazdelor tale: „Dobar dan” („Bună ziua”), „Doviđenja” („La revedere”), „Zdravo” (un salut informal, care se poate zice şi la venire şi la plecare), „Hvala” („Mulţumesc”). „Molim” este un cuvânt foarte important în Serbia, care te va ajuta să zici şi „Te rog”, şi „Cu plăcere”, şi „Pardon” şi „Poftim?”.
Oraşul numeroaselor conflicte
Belgrad, un oraş trecut prin multe, a fost câmpul de bătălie a numeroase conflicte de-a lungul istoriei, de la invazia otomană din secolul al XIV-lea, până la bombardamentele NATO din istoria recentă a ţării. Cu toate astea, oraşul a renăscut de fiecare dată şi şi-a păstrat spiritul viu.
Ca obiective turistice, nu rata aici Catedrala Sfântul Sava şi Parcul Kalemegdan, unde vei vedea şi fortăreaţa Belgrad. Tot în centrul isoric se află şi Catedrala Ortodoxă (Saborna Crkva) şi Konak-ul Prinţesei Ljubica.
Belgrad, renumit pentru viaţa de noapte
Cea mai vânată de turişti este strada Skadarlija, inima cartierului boem, unde vei avea de ales din o mulţime de terase, baruri şi restaurante. Mai ai varianta unor mese mai liniştite pe unul dintre localurile plutitoare de pe Dunăre sau de pe Sava, cele două ape care traversează oraşul. Dacă ai venit să-ţi faci de cap, ai ajuns unde trebuie, pentru că Belgradul este notoriu pentru viaţa de noapte, iar turiştii din toate colţurile vin aici îmbiaţi de preţurile derizorii.
Locul unde s-a născut Constantin cel Mare
În oraşul Novi Sad, care este capitala provinciei autonome Voivodina, vei găsi Fortăreaţa Petrovaradin, aflată pe malul drept al Dunării, poţi face o excursie pe Muntele Fruska, iar vara trebuie neapărat să ajungi la „Strand”, una dintre cele mai frumoase plaje de nisip de la Dunăre.
Niš, considerat „poarta spre est şi vest”, pentru că se află la răscrucea unor artere importante, este al treilea oraş ca mărime din Serbia, unul dintre cele mai vechi din Balcani şi locul de naştere al împăratului roman Constantin cel Mare. Aici se află situl arheologic Mediana şi Turnul Crailor. Este un paradis culinar unde vei putea gusta cel mai bun Burek, un fel de plăcintă cu diverse umpluturi. Subotica este considerat unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Serbiei, şi se află cel mai aproape de frumosul Lacul Palic, la care merită să dai o tură.
Staţiuni de schi, fără fiţe
Pentru iubitorii de schi, staţiunea montană Kopaonik este locul ideal în Serbia, cu zăpadă din noiembrie până în martie, cu multe pârtii şi instalaţii moderne de transport prin cablu, iar preţurile sunt mai mult decât accesibile. Zlatibor este o altă destinaţie populară de munte, locul perfect pentru iniţiere în schi şi nenumărate activităţi de agrement, de la snow-mobile şi patinoar la călărie. De asemenea, este locul unde petrecăreţii au ce să facă toată noaptea.
Dacă ajungi în Sebia însă, indiferent că vii să o vizitezi sau doar eşti în trecere, fă-ţi timp să vezi Canionul Dunării (Parcul Naţional Djerdap). Peisajele desenate de Dunăre sunt superbe şi merită măcar un cadru pe aparatul tău.
Grătarul, specialitatea casei
Ca mai toate bucătăriile din regiune, şi cea a sârbilor a luat câte ceva de la mai toţi vecinii ei şi de la popoarele cu care a avut de-a face. Vei „gusta” aici influenţe austriece, germane, mediteraneene, ungureşti şi chiar turceşti şi greceşti.
Sârbii sunt mari consumatori de carne, în special cea de porc, friptura la grătar fiind un adevărat simbol al bucătăriei sârbeşti. Întotdeauna vei găsi pe masă ardei, fie în salată, crud sau copt, ori în mîncare, în timp ce fructul cel mai popular în Serbia este pruna. O specialitate a sârbilor, pe care nu o vei găsi în meniu în altă ţară este caimacul (Kajmak).
„Fratele” hamburgerului din Balcani
Nu rata aici să te înfrupţi dintr-un Pljeskavica, varianta balcanică a hamburgerului – un amestec de carne tocată cu ceapă, ou, usturoi şi condimente, fript pe grătar, pe care îl poţi comanda şi la fast-food-urile de pe stradă, unde îţi poţi alege singur ingredientele care să-l însoţească. Dacă ţi se face dor de micii de acasă, poţi să ceri Ćevapcići, arată la fel, însă gustul este o experienţă nouă pentru gurmanzii mioritici. Tot pentru comparaţie, mai poţi încerca variantele vecinilor de sarmale (Sarma) şi musaca (Musaka).
Varza murată este un alt preparat iubit de sârbi, poţi încerca Podvarak, care este o specialitate cu varză murată cu pulpă de porc şi ceapă la cuptor. Iar pentru că este o ţară dunăreană nu putea să lipsească ciorba de peşte (Riblja Ćorba).
Băutori de bere, specialişti în rachiu
La desert poţi încerca Gibanica, o plăcintă din foi de aluat, brânza, caimac şi ouă sau Burek, o plăcintă care se găseşte pe toate meniurile şi în toate patiseriile.
Sârbii sunt mari băutori, iar licoarea lor este berea (Pivo), se găseşte peste tot, iar preţurile te conving să ciocneşti sticlă după sticlă. Cele mai cunoscute branduri sârbeşti de bere sunt Jelen şi Lav, dar şi berea vecinilor muntenegreni, Niksicko, este foarte apreciată în Serbia. Iar pentru că pruna este aşa populară aici, era imposibil ca sârbii să nu aibă şi ei un rachiu al lor (Rakija), dar dacă vrei să iei şi acasă ţine cont că brandurile cu greutate au preţuri pe măsură.
DEZBATERE:
Ai fost în Serbia ca turist? Spune-ne părerea ta despre această ţară!
DETALII:
Citeşte şi GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Cehia.
Citeşte şi GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Ungaria.
Citeşte şi GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Belgia.
