Dincolo de peisaje şi obiective turistice, o vacanţă în străinătate se poate distinge – pozitiv sau negativ – prin prisma experienţelor culinare. O vacanţă urbană în afara ţării, în afara “ţarcurilor” turistice cu meniu all-inclusive sau demi-pensiune – ridică minim 3 întrebări pe zi: unde mai mâncăm acum?!

După ani de experienţă în metropolele Europei şi Asiei, după eşecuri lametabile prin Paris sau Gibraltar, putem creiona un îndrumar minim de supravieţuire generică în oraşele străine, despre unde să – dar mai ales unde să nu – mănânci. Pentru că, pentru un turist, capcanele sunt la tot pasul. Învaţă cum să eviţi atracţiile turistice nedorite: mâncarea proastă şi scumpă.

1.Nu mânca în locurile turistice

Cea mai sigură variantă pentru a mânca scump într-un loc aglomerat şi, de cele mai multe ori, mai prost decât în alt părţi este să mănânci în proximitatea obiectivelor turistice. În preajma muzeelor, a pieţelor centrale, a străzilor populare printre turişti, se mănâncă prost de cele mai multe ori şi, cu siguranţă, scump, pentru că spaţiile comerciale au chirii mari şi fluxul de clienţi garantează perpetuarea afacerii indiferent de calitatea ei.

2. Mănâncă unde mănâncă localnicii

Cu o hartă în mână şi puţin fler poţi găsi, chiar în apropierea zonelor centrale, locuri bune de mâncat la preţuri decente. În plus, vei avea garanţia că vei gusta adevăratele feluri ale locului. Pentru că localnicii cunosc atât gustul autentic al mâncărurior locale dar, mai ales, adevărata valoare comercială a ceea ce mănâncă. Localnicii nu revin într-un loc în care se mănâncă prost. Un loc popular printre localnici este o garanţie în acest sens. Întreabă-i de un astfel de loc.

3.Căută meniul zilei

În majoritatea ţărilor Europei, restaurantele au un un meniu al zilei care oferă mâncare – deseori gătită – la preţuri foarte bune, mai ales pentru prânz. Urmăreşte însă cu atenţie meniul afişat la intrare deoarece uneori poate conţine capcane (unele meniuri nu includ TVA-ul, pâinea sau băuturile).

4.Ai grijă unde te aşezi

În multe ţări europene – în special în cele din sud – preţurile variază în funcţie de locul în care te aşezi să mânânci, astfel încât, în acelaşi stabiliment, puteţi întâlni 3 preţuri pentru acelaşi produs. Cel mai scump este pe terasă, un preţ mediu se obţine pentru acelaşi produs consumat la masa din interior, dar şi mai ieftin este să consumi acelaşi produs la bar.

5. Nu tot ce zboară (pe masă) se mănâncă

Multe restaurante occidentale îşi întâmpină oaspeţii cu masa pusă. O grisină, câteva felii de pâine cu unt, pateuri sau brânză, şi multe alte aperitive pot constitui ceea ce se numeşte couvert-ul (ceea ce acoperă masă). Aveţi grijă, deoarece tot ce veţi mânca veţi plăti ulterior. De cele mai multe ori e vorba de mărunţiş, 1-2 euro. Însă, uneori, couvert-ul poate fi format din preparate cu un preţ considerabil când e vorba de specialităţi din fois gras sau crab umplut.

6. Citeşte firmele

Dacă ai un buget bine drămuit, ar trebui să fii atent la meniurie afişate la intrare. Aşa afli repede preţurile practicate în acel loc. Atenţie, însă, pentru că nu toate meniurile afişează preţul băturilor. Ca idee generală ar trebui să ştii că restaurantele sunt cele mai scumpe locuri în care poţi mânca. Locuri cu adaos comercial mai mic sunt braseriile, berăriile, bistrourile, tavernele, cafe barurile sau chiar cafenelele. Chiar dacă noi nu suntem obişnuiţi, multe cofetării, baruri sau cafenele servesc şi salate sau gustări. Alte nume pentru locaţii ieftine: Pasteleria (Portugalia şi Spania), Taberna şi Cervezzeria (Spania), Taverna (Grecia), Trattoria (Italia), Brasserie şi Bistrot (Franţa).

7. Citeşte cu atenţie ghidurile

Ghidurile de călătorie se dovedesc a fi extrem de practice atunci când călătoreşti. Atenţie, însă, la ce fel de ghid foloseşti pentru că o sa fii îndrumat în funcţie de natura acestuia şi a cititorilor săi.

a) Ghidurile “Top ten” care prezintă atracţiile turistice ale unui oraş şi rutele pe care să te plimbi sunt foarte populare, însă restaurantele prezentate în ele sunt cele de pe rutele turistice, deci făcute special pentru turişti.

b) Ghidurile Michelin sunt adevărate repere de credibilitate atât pentru hoteluri dar, mai ales, pentru restaurante. De cele mai multe ori, însă, restaurantele şi hotelurile prezentate în acest ghid sunt scumpe.

c) Ghidurile Fodor’s sunt surse relativ bune de informaţii, scrise de regulă de străini stabiliţi în ţările cu pricina. Din acest motiv cele mai multe recomandări sunt “drumuri bătute” pe care le-ai găsi şi singur aşa că nu te aştepta să afli secretele unui oraş din ele.

d) Ghidurile Routard sunt întocmite tot de către francezi la fel ca cele Michelin însă, spre deosebire de acestea, recomandarile vizează buzunarele medii cărora le oferă locaţii şi restaurante bune. Probabil cel mai fair dintre toate.

e) Ghidurile Lonely Planet reprezintă un amestec eclictic de recomandări şi, din acest motiv trebuie privite cu moderaţie. Scrise de regulă de către contributorii obişnuiţi să meargă cu rucsacul în spate şi obişnuiţi să schimbe 3 trenuri pentru a obţine un preţ mai bun, aceste ghiduri se pot dovedi de un real folos pentru un călător care îşi doreşte aventură, însă la fel de bine ar putea fi destul de nefolositoare pentru un călător care îşi doreşte confort. Când te plimbi noaptea, printr-un loc pustiu, la marginea unui cartier dubios din Kuala Lumpur căutând un târg de noapte exotic şi singurele feţe prietenoase sunt alţi patru turişti căutând acelaşi lucru cu ghidul Lonely Planet în mână s-ar putea să realizezi că nu toate recoandările te reprezintă.

8. Părerile celorlalţi contează

Când alegi un hotel sau restaurant, dacă ai ocazia, poţi consulta forumurile pentru a vedea părerile celor care au trecut deja pe acolo. Probabi cea mai bună sursă pentru astfel de recenzii o reprezintă tripadvisor.com. Alte surse credibile lonelyplanet.com şi routard.com.

Mare atenţie însă la cine scrie, ce vîrstă are, de unde este, ce tip de călătorie a efectuat (de afaceri, cu familia şi copii mici, etc). Americanii, de exemplu, tind să fie excesiv de cârcotaşi, iar un cuplu de pensionari din Marea Britanie să aprecieze mai puţin un restaurant agitat. Important este să te raportezi de fiecare dată la profilul celui care face recenzia, pentru că există şi păreri contrare despre acelaşi loc.

Evident, pentru cei care gătesc, mai ales pentru cei care călătoresc cu familia, se poate opta şi pentru versiunea de închiriere a unui apartament cu bucătărie (sau statul la prieteni). Alimentele cumpărate de la supermarket sunt mai ieftine, iar pieţele sunt pline de surprize plăcute. Dezavantajul este că nu apuci să guşti adevăratul specific al locului şi rişti să îţi petreci jumătate de zi în bucătărie.

SURSA: cevabun.ro