Internet Banking-ul (sau, altfel spus, operatiunile bancare efectuate prin intermediul Internetului) pare a fi apanajul bancilor mari. Un studiu realizat de compania americana eMarketer in luna martie a anului 2001 arata ca doar 75% din bancile existente in lume detineau un site Web, iar din acestea 99% erau banci cu active mai mari de cinci miliarde dolari. In randul bancilor cu active mai mari de 100 milioane de USD, doar 50% aveau un site Web, iar din totalul site-urilor bancare, mai putin de 50% ofereau toata gama de servicii bancare.
Constatarea de la inceputul articolului nu este valabila si in Romania, tara cu un sistem bancar mic, din punctul de vedere al valorii activelor bancare. Aici, din cele 40 de banci existente, aproximativ 30 au un site Web, dar mai putin de zece ofera servicii de Internet Banking. Jumatate din acestea din urma sunt insa banci mici, cu o pondere de mai putin de 1% in total active ale sistemului bancar romanesc, fapt ce nu poate fi decat imbucurator pentru clientii acestora. Ciudata ni se pare inertia unor banci mai mari, care inca nu au implementat un astfel de serviciu si nici nu au anuntat ca vor oferi asa ceva in viitorul apropriat.
Avantajele utilizarii Internet Banking-ului sunt evidente pentru oricine: economie de timp si reducerea costurilor (nu mai e nevoie sa consumam benzina, sa uzam masina pentru a merge la banca, fara sa nu mai vorbim de faptul ca unele banci practica reduceri – ce merg pana la 50% – la comisioanele pentru tranzactiile efectuate prin Internet, comparativ cu cele realizate in maniera traditionala, prin deplasarea personala la banca). Pentru a beneficia de acest serviciu, doritorul trebuie sa dispuna de un PC conectat la Internet, pe care sa fie instalat un browser de Web care sa accepte tehnologia de criptare pe 128 de biti (Microsoft Internet Explorer varianta 4.01 sau mai avansata, sau Netscape Navigator 4.07 sau mai avansata). Cele mai multe banci recomanda folosirea Microsoft Internet Explorer varianta 5.5 sau una si mai noua. Taxele percepute de banci pentru oferirea acestui serviciu variaza intre 0 si 25 USD pe luna. Anumite banci cer si depunerea unei garantii de 30-50 USD in schimbul unui dispozitiv suplimentar de securizare a transmisiei informatiilor – de fapt un echipament de criptare.
Algoritmii de criptare sunt de tipul DES sau RSA, care reprezinta standarde in domeniu la ora actuala. Probabilitatea de a nimeri intamplator peste cheia de criptare, spre exemplu, in cazul algoritmului triplu DES este de 1/2 la puterea 256, adica infima. Algoritmul IDEA e considerat ca fiind cel mai bun din punct de vedere al securitatii. Vorbind la modul general putem spune ca bancile romanesti stau bine la capitolul securitatea tranzactiilor.
Internet Banking-ul permite clientilor bancilor ce ofera un astfel de produs, efectuarea de plati in lei catre diversi parteneri sau catre Trezoreria Statului; efectuarea de plati programate; efectuarea de schimburi valutare; constituirea de depozite la termen; vizualizarea soldurilor conturilor, precum si tiparirea de extrase de cont; afisarea tuturor tranzactiilor si detalierea acestora; accesul la de informatii zilnice privind cursurile de schimb al diverselor valute, dobanzile practicate pe piata etc. Pentru acest an, o serie de banci (Banca Transilvania, Banca Romaneasca) si-au anuntat intentia de a lansa acest produs.    

STIRI BANCARE

Transferuri Western Union. Banc Post a efectuat in anul 2001, transferuri prin sistemul de plati rapide Western Union, in valoare de 137 milioane de dolari, depasind de aproape 3 ori volumul tranzactiilor realizat in anul 2000. Banc Post a inceput sa faca transferuri rapide prin Western Union din noiembrie 1999, iar sumele astfel transferate depasesc in prezent 187 milioane de dolari. Suma maxima care se poate primi prin acest sistem la Banc Post din strainatate este de 10.000 USD/persoana /zi, iar platile in strainatate se pot efectua in limita a 5.000 USD persoana /zi.

Euroobligatiuni. Ministerul Finantelor Publice a lansat oficial, luni 28 ianuarie, catre bancile de investitii straine, cererile de oferta privind emisiunea de euroobligatiuni in valoare de 500 de milioane de euro, care va fi derulata pe piata privata externa de capital. Emisiunea va fi lansata in luna februarie si va avea o maturitate de zece ani. O alta emisiune de obligatiuni ar putea fi lansata in a doua parte a anului, in limita plafonului de indatorare externa de 3,4 miliarde de dolari, a declarat, vinerea trecuta, Mihai Tanasescu, ministrul finantelor.

Trecerea la leul greu. Taierea unor zerouri din coada leului ar putea fi anuntata in luna martie, aceasta fiind o decizie politica, a declarat, saptamana trecuta, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. „In privinta trecerii la leul greu a existat o prima discutie la nivel politic”, a spus Isarescu, fara sa precizeze care este intentia BNR referitoare la nivelul denominarii. Procesul de denominare, potrivit declaratiilor de la finele anului trecut ale guvernatorului, ar trebui oficializat la mijlocul lui 2002, pentru a se putea realiza efectiv inainte de anul electoral 2004. „Nu avem probleme de costuri ci de oportunitate politica, sociala si de moment. Dorim ca in anul 2002 dezinflatia sa fie liniara si in Romania, acest lucru ajutandu-ne foarte mult in decizia de a taia cateva zerouri din leu”, a precizat la acea data Mugur Isarescu. Guvernatorul mai spunea ca trecerea la „leul greu” este un proces care dureaza intre 12 si 16 luni, iar o astfel de decizie nu poate fi luata nici intr-un an electoral cum este 2004, nici in 2005-2006, cand Romania va fi foarte aproape de integrarea in Uniunea Europeana. Costurile procesului de taiere a unor zerouri din coada leului nu vor depasi, potrivit declaratiei domnului Mugur Isarescu, costurile cerute de emisiunea de moneda in conditii inflationiste. Din datele existente, experienta tarilor vecine arata ca introducerea unei monede cu putere mai mare a determinat o scadere a ratei de inflatie in urmatorii ani. Polonia a introdus zlotul greu in 1995, dupa trei ani de dezinflatie, si ajuns la o rata a inflatiei de la 33,2% in 1994, la 10,1% in 2000. Denominarea din Croatia este cea mai de succes. Cu o rata a inflatiei de 1.500% in anul premergator operatiunii, Croatia a ajuns la o inflatie de 107% in 1994 (anul denominarii), 4% in 1995 si 5,4% in 2000.

Dobanda de referinta. Banca Nationala a Romaniei va inlocui, incepand cu 1 februarie, taxa de scont cu dobanda de referinta. Aceasta va fi calculata, in perioada urmatoare, ca medie aritmetica a ratelor dobanzii practicate de BNR la depozitele atrase si la operatiunile repo, ponderata cu volumul tranzactiilor din luna anterioara. Trecerea de la taxa scontului la dobanda de referinta nu va produce socuri, cei doi indicatori avand in momentul de fata valori apropiate.