În total, 26 de companii, printre care opt din cele mai mari zece din lume, s-a dovedit că au acţionat în mod necinstit. Amploarea delictelor, dezvăluită pentru prima oară, a subminat încrederea opiniei publice şi a specialiştilor în industrie şi reprezintă un obstacol în calea progreselor clinice, după cum arată două articole publicate în Revista de medicină din New England.
Avocaţi de renume au atras atenţia că amenzile de mai multe miliarde de dolari nu sunt suficiente pentru a schimba comportamentul industriei.
Cele 26 de firme fac acum obiectul "acordurilor de integritate corporatistă", impuse în Statele Unite atunci când sunt depistate delicte în materie de îngrijire medicală şi li se verifică buna purtare pentru o perioadă de până la cinci ani.
Cea mai mare amendă plătită vreodată, de 3 miliarde de dolari, a fost dată companiei britanice GlaxoSmith-Kline, în luna iulie, după ce s-a recunoscut vinovată de trei acuzaţii de comportare criminală, în faţa unor instanţe din Statele Unite. Dar GSK nu este un caz singular – alte nouă companii au fost amendate din 2009, cu sume de la 420 de milioane de dolari pentru Novartis până la 2,3 miliarde de dolari pentru Pfizer, valoarea totală depăşind 11 miliarde de dolari.
Kevin Outterson, jurist la Universitatea din Boston, afirmă că, în ciuda amenzilor usturătoare, ele reprezintă doar o mică parte din veniturile totale ale companiilor şi pot fi considerate un "cost al afacerii". Amenda de 3 miliarde de dolari plătită de GSK echivalează cu 10,8% din veniturile sale, iar cea de 1,5 miliarde de dolari dată Laboratoarelor Abbott, pentru promovarea unui medicament – Depakote – fără dovezi concludente privind eficacitatea acestuia, reprezintă 12% din câştiguri.
Outterson a declarat: "Companiile ar putea considera aceste amenzi un procent mic din câştigurile obţinute pe plan mondial. Dacă aşa stau lucrurile, nu s-a făcut mare lucru pentru schimbarea sistemului. Guvernul doar recuperează o parte din profiturile obţinute din fărădelegi comise în trecut". El susţine că ar trebui penalizaţi directorii, nu întreaga companie şi citează spusele unui avertizor de integritate din Boston, Robert Thomas, conform căruia GSK a comis un delict de un miliarde de dolari şi "nicio persoană nu a fost trasă la răspundere".
După ce GSK a recunoscut că a ascuns date privind siguranţa administrării celui mai bine vândut medicament al său de tratare a diabetului, Avandia, compania a promis că va furniza mai multe informaţii privind testele clinice. Dar această promisiune este "o excepţie îngrijorătoare", consideră domnul Outterson şi, în orice caz, a fost făcută în virtutea acordului de integritate corporatistă, ale cărui efecte dispar peste cinci ani.
Încrederea doctorilor în industrie a scăzut atât de mult, încât resping testele clinice făcute de aceasta, chiar dacă ele au fost efectuate cu rigoare ştiinţifică, arată un articol scris de cercetători de la spitalul Brigham pentru femei din Boston. Acest lucru ar putea avea implicaţii serioase, pentru că cercetarea medicală este finanţată în mare parte de industria farmaceutică şi, "dacă medicii nu au încredere în această cercetare, ar putea fi îngreunată aplicarea cercetării în practică", a atras atenţia Aaron Kesselheim, care a condus echipa care a întreprins studiul.
Andrew Witty, directorul GSK, a declarat că amenda de 3 miliarde de dolari, impusă în iulie anul trecut, a rezolvat "probleme dificile, datând de multă vreme" ale companiei şi că, de atunci, a avut loc "o schimbare fundamentală a procedurilor", care a inclus îndepărtarea personalului cu o comportare inadecvată şi modificarea sistemului de stimulente financiare.
Asociaţia Industriei Farmaceutice Britanice susţine că practicile din industrie s-au îmbunătăţit şi că vor urma şi alte schimbări, menite să "sporească nivelul de încredere". Agenţia britanică de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Sanitare a asigurat că a monitorizat conduita companiilor şi a luat "măsuri adecvate" atunci când a descoperit abateri de la standarde.
SURSA: RADOR