Aeroportul va deveni un punct strategic de tranzit Europa-Asia. Noul gigant al aviaţiei mondiale, Airbus A380, nu ar avea acum loc nici să întoarcă pe un aeroport din România. Peste câţiva ani, un proiect de modernizare îi va permite să aterizeze aproape de Constanţa. După un exerciţiu de câteva luni, majoritatea militarilor americani s-au retras temporar de la baza „Mihail Kogălniceanu“ de lângă Constanţa, iar într-una dintre cele mai celebre comune din Rom
Aeroportul va deveni un punct strategic de tranzit Europa-Asia. Noul gigant al aviaţiei mondiale, Airbus A380, nu ar avea acum loc nici să întoarcă pe un aeroport din România. Peste câţiva ani, un proiect de modernizare îi va permite să aterizeze aproape de Constanţa.
După un exerciţiu de câteva luni, majoritatea militarilor americani s-au retras temporar de la baza „Mihail Kogălniceanu“ de lângă Constanţa, iar într-una dintre cele mai celebre comune din România sunt aşteptaţi europenii. Armata SUA, ale cărei investiţii de zeci de milioane de dolari au tot fost anunţate, nu a adus, deocamdată, „boom“-ul aşteptat. În schimb, se lucrează la master-plan-ul unui proiect-gigant de modernizare a aeroportului civil „Mihail Kogălniceanu“. Investiţia tinde spre un miliard de euro şi printre opţiunile de finanţare s-ar afla un parteneriat public-privat şi bani de la Uniunea Europeană. Rezultatul ar fi crearea unuia dintre cele mai importante puncte de tranzit Europa-Asia, atât pentru transportul de mărfuri, cât şi pentru cel de pasageri.
Proiect cu multe zerouri
Forfota de pe holurile primăriei din Mihail Kogălniceanu are explicaţii cât se poate de pragmatice: se dau subvenţiile pentru agricultură şi se aşteaptă banii de lemne. În biroul primarului însă, planurile trec de la doi de zero, cât au în coadă banii pentru subvenţii, la nouă de zero. „Cea mai mare investiţie de aici va începe anul viitor şi va avea costuri de aproximativ un miliard de euro. Este vorba despre modernizarea aeroportului civil“, spune Valer Iosif Mureşan.
A fost angajată o firmă de consultanţă din Marea Britanie, care lucrează la master-plan. „Englezii au fost deja aici, au echipe care se ocupă de tot, inclusiv pentru a găsi cea mai bună soluţie de finanţare“, adaugă Mureşan.
Compania de planificare Parsons Brinckerhoff a câştigat licitaţia la care au mai concurat alte trei firme. Pentru 250.000 de euro, consultanţii britanici furnizează serviciile de arhitectură, inginerie şi planificare.
Potrivit oficialilor aeroportului, aflat sub tutela Ministerului Transporturilor, scopul e transformarea actualei aerogări într-un „hub“ european de pasageri şi cargo. Pentru aceasta, ar fi nevoie de realizarea unei piste noi şi de facilităţi care să deservească aeronave de tipul Airbus (A380) şi Boeing (B787): aerogări moderne, terminale cargo, centre de mentenanţă a aeronavelor, reţele de transport intermodal.
Cap de pod spre Asia
Planul are bătaie lungă. Primarul, care a avut acces la informaţii legate de proiect, spune că lucrarea ar fi gata cândva în perioada 2015-2020. Despre bani, oficialii aeroportului vorbesc de un parteneriat public-privat, în timp ce Mureşan evocă şi ipoteza fondurilor europene.
Oficialii companiei britanice, care nu au dorit, deocamdată, să dea detalii, au ca termen de finalizare a master-plan-ului data de 15 decembrie a acestui an.
Din puţinele date disponibile, reiese că, pe termen lung, aeroportul ar deveni un nod important pe ruta de mărfuri Asia-Europa. „Importurile din Asia ar ateriza aici, fiind aduse pe avioane mari, Airbus şi Boeing. De la Kogălniceanu, mărfurile ar fi preluate pe aeronave mai mici şi transportate spre ţări europene“, relatează primarul Mureşan. Fost pilot pe avioanele de luptă de fabricaţie sovietică, Mureşan e obligat să ştie tot ce mişcă în zonă, nu numai prin natura funcţiei, ci şi prin faptul că e intervievat de jurnaliştii străini care vin să facă reportaje despre baza militară americană.
Eficienţa, încă o necunoscută
Daca „Henri Coandă“ de lângă Bucureşti permite aterizarea altor avioane mari, precum Antonov AN-225 ori Boeing 747, noul gigant al aviaţiei mondiale, Airbus A380, nu are loc pe niciun aeroport din România. „Acum, A380 nici nu ar putea să întoarcă“, a declarat un expert.
Surse din industria aeronautică ne-au spus că şi la „Henri Coandă“ se analizează posibilitatea modernizării, inclusiv prin lărgirea pistei, însă „e doar o idee“, parte a unui plan estimat la 450 de milioane de euro. Trebuie mai întâi văzută justificarea economică pentru a transforma un aeroport în vederea aterizării A380. „Dacă iei un superautocar Mercedes, te întreabă acasă soţia: „La ce îţi trebuie?“. Aşa şi în cazul noului avion Airbus“, a mai spus expertul.
Primul zbor, pe ruta Singapore-Sydney
Proiectul A380 i-a costat pe cei de la Airbus 16 miliarde de dolari, iar investitiile anunţate pentru modificarea infrastructurii in aeroporturi depăşesc două miliarde de dolari. Câteva aeroporturi din Europa şi America au făcut deja investiţii estimate între 100 de milioane de euro şi 600 de milioane de euro pentru a-şi mări capacitatea: cel din Frankfurt, Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris) ori Montreal. Există şi companii europene pe lista celor care au făcut comenzi pentru A380: Air France, British Airways, Lufhansa. Conform „Bloomberg“, Airbus are comenzi pentru 12 avioane anul viitor, 25 în 2009 şi 45 în 2010. În următorii ani, compania estimează că va vinde 800 de avioane.
Avionul pentru pasageri e cel mai mare din lume şi a fost testat pentru prima oară acum doi ani. Primul zbor comercial a avut loc la 25 octombrie 2007, pe ruta Singapore-Sydney, operat de Singapore Airlines, cu un avionul de 471 de locuri. Potrivit „Airliners“, una dintre cele mai mari reviste de aviaţie din lume, A380 are o greutate maximă de 590 de tone la decolare, aripile au 80 de metri lungime şi o viteză maximă de 0,88 Mach. Preţul e de 224 milioane de euro. Pe locul doi ca mărime e Boeing 747-400.
Avionul pentru marfă (A380-800F) va putea transporta 150 de tone, însă viitorul lui e incert, deşi era programat să intre în serviciu anul viitor. În varianta cargo, A380 ar fi întrecut la capacitate doar de Antonov AN-225.
Banii yankeilor
LA ÎNCEPUT A FOST F-16
În urmă cu câţiva ani, armata americană şi-a stabilit la Kogălniceanu una dintre plăcile turnante pentru războaiele din Orient. Recent, soldaţii de peste Ocean au utilizat din nou baza, pentru exerciţiul „Proof of Principle“, cu cheltuieli estimate la 8 sau 9 milioane de dolari. În total, prezenţa americanilor a însemnat un buget de 30 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. „Au fost bani pentru repararea drumurilor şi construcţia unor clădiri“, ne-a spus Troy Darr, purtător de cuvânt al Joint Task Force-East. Anul fiscal 2007 are prevăzute cheltuieli de 35 de milioane de dolari, iar următorul, de 13 milioane de dolari.
CÂŞTIGĂTORI
Desfăşurarea de forţe a adus profit în primul rând unor companii americane, apoi câtorva contractori şi subcontractori români şi unor firme europene care au furnizat diverse produse, precum apă minerală ori aer condiţionat. Au fost angajaţi şi români. Pentru unii localnici, a fost o bună ocazie să ridice preţul la terenuri până la 10 euro pe metrul pătrat, unii reuşind să vândă companiilor străine care îşi deschid subsidiare în apropierea armatei americane.
Saracia localnicilor
AVANTAJE
Un proiect precum „hub“-ul Kogălniceanu, spun oficialii locali, ar aduce nu numai bani la buget, ci şi multe locuri de muncă. Din comună sunt câteva mii de oameni plecaţi la muncă în Italia, Spania ori Franţa. Există o stradă cu nu mai puţin de zece familii care au rude la lucru în Europa. Restul fie muncesc la aeroport, fie la Constanţa, fie în agricultură.
VENITURI
Salariul mediu al locuitorilor comunei nu depăşeşte echivalentul a 250 de euro, iar peisajul nu e diferit de al altora din România rurală: multe căruţe, probleme cu recolta (la care contribuie lipsa unui sistem de irigaţii, spune un consilier local), cozi la subvenţii.
Investiţie
1 mld. euro e suma estimată pentru modernizarea aeroportului din apropierea oraşului Constanţa