Crizele de aprovizionare cu energie și alimente vor continua probabil și în următorii doi ani
În ultimii 17 ani, Global Risks Report, realizat de World Economic Forum, a avertizat cu privire la riscurile globale profund interconectate. Conflictele și tensiunile geoeconomice au generat o serie de riscuri globale, interconectate, potrivit ediției din acest an a publicației. Printre acestea, se numără crizele de aprovizionare cu energie și alimente.
Acestea vor continua probabil și în următorii doi ani și vor conduce la creșteri semnificative ale costurilor mijloacele de trai, precum și a gradului de îndatorare. În același timp, aceste crize riscă să afecteze eforturile de diminuare a riscurilor pe termen mai lung, în special a celor legate de schimbările climatice, de biodiversitate și de investiții în capitalul uman.
Acestea sunt concluziile Global Risks Report 2023, publicat astăzi. Raportul susține că posibilitatea de a contracara amenințările grave pe termen lung este diminuată. În plus, este necesară o acțiune comună coerentă, înainte ca riscurile menționate să devină critice.
Raportul publicat de World Economic Forum este realizat în parteneriat cu Marsh McLennan și Zurich Insurance Group. Publicația se bazează pe opiniile a peste 1.200 de experți în domeniul riscurilor la nivel global, factori de decizie și lideri din zona de business. Raportul prezintă o perspectivă nouă a peisajului riscurilor globale și în același timp straniu de familiară, pe parcursul a trei intervale de timp, în condițiile în care lumea se confruntă cu multe riscuri preexistente, pe care le considera de mult perimate.
În prezent, pandemia și războiul din Europa au readus în prim-plan crizele energetice, de inflație, alimentare și de securitate. Acestea creează riscuri, care vor domina următorii doi ani: riscul de recesiune; creșterea gradului de îndatorare; o criză continuă a costului aferent mijloacelor de trai; societăți diseminate din cauza dezinformării și a lansării unor informații false; o pauză de la acțiunile rapide de gestionare a problemelor de mediu; războiul geoeconomic, fără finalitate.
Dacă liderii globali nu vor depune eforturi comune și coerente pentru diminuarea schimbărilor climatice și pentru adaptarea la acestea, situația va conduce la încălzirea globală continuă și la degradarea sistemului ecologic.
Eșecul în diminuarea riscurilor de mediu și al adaptării la schimbările climatice, dezastrele naturale, pierderea biodiversității și degradarea ecositemului reprezintă cinci dintre cele 10 riscuri principale – pierderea biodiversității fiind considerată unul dintre cele mai grave riscuri globale, pentru următorul deceniu. În același timp, acțiunile liderilor globali, care pot avea drept consecințe crize și rivalități geopolitice, riscă să creeze probleme sociale de o gravitate fără precedent, în contextul în care dispar investițiile în domeniul sănătății, al educației și al dezvoltării economice, ceea ce implică accentuarea divergențelor sociale.
În cele din urmă, rivalitățile dintre țări ar putea conduce nu doar la intensificarea utilizării armelor geo-economice dar și la remilitarizare, în special cu noi tehnologii și a actorilor statali imprevizibili.
Peisajul riscurilor pe termen scurt este dominat de energie, alimente, datorii și dezastre
În următorii ani, guvernele vor avea de făcut alegeri dificile, în contextul preocupărilor simultane pentru societate, mediu și securitate. Riscurile geoeconomice pe termen scurt au pus deja presiune pe inițiativele organizațiilor de reducere a emisiilor de carbon și au evidențiat o diferență clară între ceea ce se impune din punct de vedere științific și ceea ce este acceptabil din punct de vedere politic.
Pentru a limita consecințele încălzirii planetei, este nevoie de un efort colectiv din partea liderilor globali pentru gestionarea crizei climatice. Între timp, preocuparea pentru securitate și creșterea cheltuielilor militare pot conduce la o capacitate fiscală redusă, pentru diminuarea impactului unei crize prelungite a mijloacelor de trai. În lipsa unei abordări revoluționare, țările vulnerabile ar putea ajunge într-o stare de criză perpetuă, care nu le va permite să investească în dezvoltarea economică, în creșterea capitalului uman, sau în tehnologie verde.
Raportul îndeamnă liderii globali să acționeze în mod colectiv și decisiv, îmbinând viziunile pe termen scurt cu cele pe termen lung. Pe lângă acțiunile urgente și coerente în ceea ce privește clima, raportul recomandă eforturi comune ale națiunilor, precum și o colaborare între sectorul public și cel privat, pentru a consolida stabilitatea financiară, gestionarea tehnologiei, dezvoltarea economică și investițiile în cercetare, știință, educație și sănătate.
„Peisajul riscurilor pe termen scurt este dominat de energie, alimente, datorii și dezastre. Cei care sunt deja vulnerabili, sunt în suferință – iar în fața multiplelor crizelor, numărul acestora este în creștere, atât în țările bogate, cât și în cele sărace. Clima și dezvoltarea umană trebuie să se afle în centrul preocupărilor liderilor mondiali, chiar și în timp ce se luptă cu crizele actuale. Cooperarea este singura cale de urmat pentru viitor”, a declarat Saadia Zahidi, Managing Director, World Economic Forum.
„Interacțiunea dintre impactul schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, securitatea alimentară și consumul de resurse naturale reprezintă o combinație periculoasă. În lipsa unor schimbări politice sau a unor investiții semnificative, acest mix va accelera prăbușirea ecosistemelor, va pune în pericol aprovizionarea cu alimente, va amplifica impactul dezastrelor naturale și va limita progresele viitoare în materie de diminuare a schimbărilor climatice.
Dacă accelerăm acțiunile, există o oportunitate până la sfârșitul deceniului de a atinge o traiectorie de 1,5 grade C și de a aborda urgența naturii. Progresele recente privind implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă și a vehiculelor electrice ne oferă motive întemeiate pentru a fi optimiști”, a spus John Scott, Head of Sustainability Risk, Zurich Insurance Group.
„Anul 2023 va fi marcat de o creștere a riscurilor legate de alimente, energie, materii prime și securitate cibernetică. Acestea vor genera noi perturbări ale lanțurilor de aprovizionare globale și vor avea un impact asupra deciziilor de investiții. Într-un moment în care țările și organizațiile ar trebui să își intensifice eforturile de reziliență, dificultățile economice vor limita capacitatea lor de a face acest lucru.
Confruntându-se cu cele mai dificile condiții geoeconomice din ultima generație, companiile ar trebui să se concentreze atât pe gestionarea preocupărilor pe termen scurt, cât și pe dezvoltarea unor strategii care să le poziționeze bine în fața riscurilor pe termen lung și a schimbărilor structurale”, a afirmat Carolina Klint, Risk Management Leader, Continental Europe, Marsh.
Global Risks Report este un pilon al Global Risks Initiative, care are ca scop promovarea unei înțelegeri comune, clare, a riscurilor globale pe termen scurt, mediu și lung,care să le permită liderilor să fie pregătiți și să gestioneze riscurile. Raportul din 2023 analizează, de asemenea, modul în care riscurile prezente și viitoare pot interacționa, formând o „policriză” – un grup de riscuri globale conexe cu impact agravant și consecințe imprevizibile. Raportul analizează “Resource Rivalry” (Rivalitatea Resurselor), un grup de riscuri de mediu, geopolitice și socioeconomice interdependente, referitoare la oferta și cererea de resurse naturale, inclusiv alimente, apă și energie.
