Pe 3 iunie a.c., Franta a fost o tara inchisa din cauza grevelor. Se implineste aproape o luna de cand protestele impotriva reformei pensiilor – care se va dezbate incepand cu 10 iunie a.c. in parlament – sunt pe prima pagina a ziarelor. In Germania, sindicatele au demonstrat toata luna mai impotriva intentiilor guvernului de a majora contributiile la asigurarile de sanatate. Saptamana trecuta au avut loc noi proteste, de data aceasta legate de durata programului de lucru. Chiar si Austria a fost zguduita de proteste in masa, un milion de angajati protestand impotriva reformei sistemului de pensii. In Marea Britanie, pompierii sunt in greva partiala de luni de zile, cerand salarii mai mari si imbunatatirea conditiilor de lucru.
Recent, Confederatia Sindicatelor din Europa – care insumeaza 78 de organizatii, cu aproape 60 milioane de membri – s-a reunit la Praga, pentru a discuta viitorul sindicatelor, in conditiile in care salariul minim si standardele de lucru din Uniunea Europeana trebuie aduse la acelasi nivel. Realitatea este ca ultimii ani au fost duri pentru sindicalisti. In Marea Britanie, Germania si Olanda, sindicatele au pierdut o treime din membri si a trebuit sa recurga la tot felul de bonusuri – cum ar fi vacante gratuite – pentru a-i recastiga pe unii dintre ei. Insa daca in Europa, in medie, 43% din angajati sunt membri de sindicat, in Japonia, procentajul scade la jumatate, pentru ca in SUA el sa atinga doar 14%.
Castiga sindicatele deschise catre dialog
Dar evenimentele din Franta – mai exact greva angajatilor din transporturi – au aratat ca, in ciuda faptului ca numarul sindicalistilor scade, influenta sindicatelor si rolul lor in mentinerea sistemului de protectie sociala sunt la fel de mari.
Motivele pentru care miscarea sindicala a pierdut teren sunt multiple. Unele din ele tin de evolutia economica a Europei Centrale si de Vest. De exemplu, multe companii de productie si-au mutat fabricile in Europa de Est, unde forta de munca si cheltuielile de exploatare sunt mai mici. Alte motive tin de sfera politicului. O parte din tarile din Uniunea Europeana au acordat anumite bonusuri salariatilor din sectoarele publice, pe care ar dori sa le pastreze in continuare, in pofida legislatiei europene care trebuie implementata. Aceasta legislatie este cauza a nenumarate tensiuni din Europa.
Iar alte motive tin de comportamentele rigide ale sindicatelor in anii trecuti. In Germania, marile intreprinderi se confrunta cu regulamente de munca foarte stricte si au numai de pierdut in fata investitorilor straini, mai flexibili. De exemplu, orele lucrate sambata si schimburile de 24 de ore nu pot fi platite normal.
Insa viitorul sindicatelor sta chiar in globalizarea economica. Multe din companiile internationale au inceput sa arate o deschidere din ce in ce mai mare fata de sindicate. Astfel Volkswagen, producatorul german de automobile, a semnat o intelegere globala cu Federatia Internationala a Muncitorilor din Industria de Masini, prin care agreeaza aceeasi politica de lucru in toate fabricile sale din lume. Asadar, da dreptul angajatilor sai sa adere la un sindicat, sa ceara conditii de lucru si salarii decente.
O alta solutie pentru sindicate este sa fie mai dispuse la dialog cu patronatele, asa cum s-a intamplat in Olanda si in tarile nordice, unde dorinta sindicalistilor de a negocia un nou sistem de protectie sociala a condus la o revigorare a miscarii sindicale.
