Din păcate, aceste câștiguri sunt distribuite inegal. Un studiu realizat de dr. Valentin Lang, profesor de economie politică la Universitatea din Mannheim, și de Marina M. Tavares, de la Fondul Monetar Internațional, arată că doar 10% din distribuțiile veniturilor naționale au beneficiat din această dezvoltare.

Doar 10% din distribuțiile veniturilor naționale au beneficiat din această dezvoltare

Publicat în The Journal of Economic Inequality, studiul a încercat să răspundă la întrebările dacă și cum globalizarea ultimilor 50 de ani a afectat inegalitățile dintre oameni din întreaga lume, potrivit Phys.org.

Diferența dintre bogați și săraci s-a extins în special în țările mai integrate în economia globală. Cercetările au descoperit că globalizarea a dus la inegalități mai mari ale veniturilor în multe țări.

Diferența dintre bogați și săraci s-a extins în special în țările care au devenit mai integrate în economia globală, cum ar fi China, Rusia și unele țări din Europa de Est.

În același timp, globalizarea a redus inegalitatea dintre țări. Prin urmare, diferențele dintre țări joacă un rol din ce în ce mai mic în rata inegalității globale.

„Influența globalizării asupra inegalităților veniturilor din întreaga lume a fost mai mare decât ne așteptam”, rezumă Valentin Lang. „Am fost deosebit de surprinși că aceste diferențe s-au datorat în principal câștigurilor celor mai bogați, iar grupurile cu venituri mai mici au beneficiat foarte puțin sau deloc”, a subliniat el.

Creșterea scepticismului față de globalizare

De asemenea, studiul arată că globalizarea, în stadiile sale incipiente și mijlocii, a dus la creșteri considerabile ale veniturilor în unele țări, dar că efectele creșterii se diminuează, pe măsură ce gradul globalizării crește.

„Beneficiile globalizării devin mai mici în timpul procesului de integrare, în timp ce costurile de distribuție devin mai mari. Acest lucru se potrivește cu scepticismul tot mai mare față de globalizare, care poate fi observat în țările cu un nivel ridicat de integrare economică”, conchide Lang.

Pentru analiza globalizării economice, autorii au folosit o nouă abordare empirică: au combinat date despre comerț, fluxuri financiare și reglementări din ultimii 50 de ani și le-au corelat cu diferitele viteze și concentrări regionale ale măsurilor de liberalizare economică din țările respective.

Care sunt provocările globalizării

În timp ce globalizarea oferă multe beneficii, nu este lipsită de provocări. Unele dintre obstacolele cu care se confruntă companiile atunci când se globalizează includ:

Recrutare internațională

O provocare comună cu care se confruntă liderii globali este recrutarea internațională. Recrutarea transfrontalieră creează necunoscute pentru echipele de resurse umane.

În primul rând, companiile creează un plan pentru modul în care vor intervieva și vor examina candidații pentru a se asigura că sunt calificați atunci când mii de km îi separă de sediul central. Companiile trebuie să cunoască cerințele pieței pentru salarii și beneficii pentru a face oferte competitive.

Pentru a asigura angajări de succes, echipele trebuie să ia în considerare provocări precum fusurile orare, diferențele culturale și barierele lingvistice pentru a găsi cele mai bune resurse umane pentru companie.

Gestionarea imigrației angajaților

În ciuda beneficiilor mobilității globale, imigrația este o provocare de top cu care se confruntă companiile atunci când se extind în străinătate. Legile de imigrare se schimbă des și, în unele țări, este extrem de dificil să se asigure vizele pentru angajații care sunt cetățeni străini. SUA, de exemplu, devin mai stricte cu acordarea vizelor H-1B, iar Brexitul face imigrația din Regatul Unit mai dificilă.

Obținerea tarifelor și taxelor de export

O altă provocare cu care se confruntă liderii atunci când se globalizează este perceperea de tarife și taxe de export. Pentru companiile care doresc să vândă produse în străinătate, obținerea acestor articole în străinătate poate fi costisitoare, în funcție de piață.

Salarizarea și provocările conformității

Un alt obstacol al expansiunii globale este gestionarea salariilor globale și menținerea conformității cu legislația în schimbare și fiscală. Această sarcină de management devine și mai dificilă dacă încercați să gestionați operațiunile pe mai multe piețe.

Pierderea identității culturale

În timp ce globalizarea a făcut ca unele țări să fie mai ușor de accesat, ea a început să îmbine societăți unice. Succesul anumitor culturi din întreaga lume a făcut ca alte țări să le imite. Dar când culturile încep să-și piardă trăsăturile distinctive, ne pierdem diversitatea globală.

Exploatarea muncitorilor străini

De costurile mai mici beneficiază mulți consumatori, dar creează și o concurență dură, care determină unele companii să caute forță de muncă ieftină. Unele companii occidentale expediază producția în străinătate, în țări precum China și Malaezia, unde reglementările laxe fac mai ușoară exploatarea lucrătorilor.

Dificultăți de expansiune globală

Pentru companiile care doresc să se globalizeze și să descopere beneficiile globalizării, este dificil să stabilească o prezență în străinătate. Dacă companiile urmează calea tradițională de înființare a unei entități, au nevoie de capital inițial substanțial, uneori de până la 20.000 USD și costuri de 200.000 USD anual pentru a menține afacerea.

Globalizarea schimbă operațiunile zilnice în lumea afacerilor

Atât beneficiile, cât și provocările globalizării schimbă modul în care o afacere funcționează în moduri diferite. Atunci când companiile decid să se globalizeze, trebuie să fie pregătite și dispuse să schimbe procesele interne. Acest lucru ajută la adaptarea noilor piețe.

Companiile văd că multe aspecte ale afacerilor lor se schimbă odată ce intră pe piața globală.

De exemplu, globalizarea face forța de muncă mai diversă. Această diversitate este o schimbare generală pozitivă, dar creează unele provocări, cum ar fi barierele lingvistice și diferențele în așteptările culturale.