Judecând după cea mai recentă revizuire ascendentă a perspectivelor economice mondiale, pare că FMI va fi din nou prins nepregătit de următoarea criză economică și financiară.
FMI nu se poate lăuda deloc cu anticiparea crizelor economice mondiale, scrie NationalInterest. În 2008, instituția a fost absolut nepregătită de explozia bulei imobiliare și de credit din SUA care a generat Marea recesiune economică. În 2010, FMI a fost tot parcă trezit din somn după izbucnirea crizei datoriilor suverane din Zona Euro, cu efecte puternice asupra economiei globale. În aceeași stare de adormire pare că se găsește și acum.
În revizuirea prognozei sale de creștere economică mondială la 4,3% pentru 2021, FMI pare a fi extrem de sigur cu privire la riscurile substanțiale ale predicțiilor sale. Singurul risc real al unui declin pe care îl evidențiază este cursa actuală dintre vaccinurile Covid-19 și mutațiile coronavirusului. FMI recunoaște că, în cazul în care mutațiile vor câștiga această cursă, ar putea exista un risc considerabil de declin pentru prognoza sa.
Printre riscurile de declin mai evidente pe care FMI nu le menționează se numără cel al unei crize majore a datoriilor în economiile de piață emergente, care reprezintă acum aproximativ jumătate din economia mondială. Această omisiune e cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urma pandemiei, finanțele publice și nivelul datoriilor acestor țări nu au fost niciodată atât de îngrijorătoare ca acum.
Cu atât mai surprinzător cu cât Banca Mondială a avertizat că este doar o chestiune de timp până când vom avea un val major al restructurării datoriilor pe piețele emergente.
Lăsând impresia că a învățat ceva din criza datoriilor suverane din Zona Euro din 2010, FMI tace și în privința riscului unei alte crize a datoriilor. Un lucru și mai uimitor, având în vedere dificultățile economice și politice actuale din Italia, o țară care are o economie de aproximativ zece ori mai mare decât Grecia și a treia cea mai mare piață a datoriilor suverane din lume.
FMI nu se sinchisește să se întrebe nici de ce Italia nu va avea o altă criză a datoriilor suverane, dacă situația sa economică de azi este mult mai gravă decât în 2010. Italia nu are doar cel mai mare nivel al datoriei publice, ci și un deficit bugetar mai mare și o recesiune economică mai profundă decât în 2010. În plus, Italia rămîne blocată într-o cămașă de forță a euro care îi refuză utilizarea deprecierii valutare pentru a compensa efectele negative asupra economiei.
Așa cum FMI nu se întreabă nici dacă previziunile sale economice în roz nu ar putea fi incompatibile cu evitarea exploziei bulelor speculative și a pieței de credit. DAcă economia globală va urma linia pe care FMI o anticipează, ratele dobânzii mondiale ar fi forțate să crească, deoarece băncile centrale ar deveni preocupate de riscul de supraîncălzire a economiei.