Numărul persoanelor singure din România este în continuă creştere, iar tendinţa este mai accentuată la femei decât la bărbaţi. Probabilitatea de a rămâne singure este mult mai mare în rândul femeilor de carieră.
La începutul anului 2009, din cele 2,5 milioane de femei cu vârste între 25 şi 40 ani, 510.000 erau necăsătorite. „Prelungirea duratei educaţiei amână căsătoria, iar această amânare sfârşeşte, în unele cazuri, prin renunţarea la căsătorie. În plus, intervine şi activitatea profesională, care cere din ce în ce mai mult timp şi efort la femeile având poziţii profesionale importante, independente economic, ceea ce amplifică probabilitatea de a rămâne singure”, susţine directorul Centrului de Cercetări Demografice, Vasile Gheţău. El a mai spus că 35% dintre femeile de 25-40 ani cu studii superioare erau necăsătorite la recensământul din martie 2002. Dintre femeile care nu au urmat cursuri universitare, doar 17% nu erau căsătorite. “Ponderea s-a dublat în perioada 1992-2002 şi evoluţia nu poate fi decât similară după 2002”, susţine Gheţău.
Rata natalităţii în România este de zece nou-născuţi la 1.000 de locuitori, anual. “Prin menţinerea fertilităţii la nivelul actual, populaţia României ar ajunge la mai puţin de 17 milioane locuitori în anul 2050, iar, dacă migraţia externă va continua să fie negativă, populaţia ar ajunge la 16 milioane”, a explicat Gheţău. Implicaţii economice? Populaţia activă de 15-64 ani, ar scădea de la 15 milioane la 9,9 milioane, iar cea vârstnică ar creşte de la 3,1 milioane la 5,1 milioane. „Practic, 100 de persoane active ar urma să aibă în întreţinere 51 de persoane vârstnice, comparativ cu 21 astăzi”.
Cine plăteşte preţul îmbătrânirii populaţiei?
“Aproape jumătate din populaţia cu vârstă de muncă la mijlocul secolului va fi compusă din generaţiile 1990-2009. Aceste generaţii, alături de cele care se vor naşte în anii 2010-2035, vor plăti costurile economice ale întreţinerii populaţiei vârstnice”, susţine Vasile Gheţău.
