„De ce avem nevoie de pereți și tavane pentru a avea o întâlnire?”, se întreabă Michael Ackerbauer de la IBM, care construiește lumea virtuală a companiei, numită Metaverse. „Am avut întâlniri sub apă și în aer. Întâlnirile sunt acolo unde vrei să fie”. O echipă IBM (IBM) din Europa folosește Metaverse în mod constant, deoarece membrii ei nu se văd de obicei în persoană, a continuat Ackerbauer. S-ar putea crede că aceste cuvinte au fost rostite astăzi, dar, de fapt, acest interviu datează din 2007, cu mult înainte de prezentarea de anul trecut despre Metaverse a lui Mark Zuckerberg de la Facebook.
După aproximativ 15 ani, Metaversul se află tot într-o fază incipientă, dar companiile se grăbesc să fie primele care îi ocupă spațiile virtuale, în speranța de a monetiza acest trend. Potrivit analiștilor de la Bloomberg, metaversul ar putea deveni o piață de 800 de miliarde de dolari americani, de care ar putea beneficia industrii diverse, de la jocuri și publicitate, la NFT și modă de lux. De când Facebook s-a transformat în Meta Platforms, Microsoft (MSFT) creează Mesh, un metavers folosind platforma sa de comunicare, Teams, Unity Software (U) vine cu platforma sa de conținut tridimensional, apare platforma Omniverse a NVIDIA (NVDA), Tencent (TCEHY), cea mai mare companie de jocuri de noroc din lume și Adobe (ADBE) care își folosește instrumentele de creație pentru a proiecta conținut pentru metaverse, intră, de asemenea, pe această piață. Însă acestea nu sunt singurele companii, spune analistului eToro, Bogdan Maioreanu.
Războaiele pentru metavers au început deja
Meta Platforms (FB), IBM, Microsoft (MSFT), HTC (2498.TW), Didi(DIDI), dar și Disney (DIS) și Nike (NKE) au depus o multitudine de cereri pentru brevete și mărci comerciale legate de diferite aspecte ale metaversului și ale tehnologiilor sale. Disney a brevetat deja o personalizare a unui avatar într-un mediu virtual, IBM a solicitat o mulțime de brevete și a primit în urmă cu câțiva ani brevetul care permite unui avatar să se deplaseze între lumile virtuale – „teleportarea în lumea virtuală” și un brevet pentru un sistem și pentru metode de control al grupurilor într-o aplicație de tip metavers, mai spune Bogdan Maioreanu.
Nike a depus mai multe cereri de înregistrare a unor mărci comerciale prin care își declară intenția de a produce și vinde îmbrăcăminte virtuală și adidași de marcă. Dolce & Gabbana, Gucci, Adidas (ADS.DE) își creează deja liniile de modă și îmbrăcăminte pentru metavers. Zara – Inditex Group (ITX-U.TI) a lansat pe platforma Zepetto o colecție de modă care se vinde și în magazinele sale din lumea reală și care are aceleași prețuri în magazinele virtuale.
Metaversul este văzut ca fiind următoarea dezvoltare a internetului
Comercianții cu amănuntul nu doresc să fie lăsați deoparte. Walmart (WMT) a depus mai multe cereri de înregistrare a unei mărci comerciale care explorează „furnizarea unei monede digitale și a unui token digital de valoare” pe care membrii ar putea să le folosească într-o comunitate online. Walmart are în vedere servicii în cadrul magazinelor online de retail care oferă mărfuri virtuale, „cu o listă lungă de categorii de produse, de la produse de uz casnic de bază până la jocuri video și instrumente muzicale”.
O căutare pe Google legată de patente pentru „metaverse” arată brevete care datează din 1995. O privire mai atentă asupra numărului de brevete depuse care conțin cuvântul metaverse plasează IBM pe primul loc, cu 13% din totalul cererilor de brevete depuse, urmată de Didi cu 10,5% și HTC cu 5,4%. Microsoft se află doar pe locul 8 cu 2,1%, iar Facebook – Meta Platforms nu se regăsește nicăieri în această statistică.
Meta este foarte prezentă în tehnologiile AR/VR care ar putea fi bazele unui metavers imersiv. În ultimii ani, Meta a depus sute de cereri de brevete și a primit recent brevete pentru mișcările pupilei, identificarea pozițiilor corpului și a expresiilor umane pe care compania dorește să le folosească în construirea metaversului său. Purtătorul de cuvânt al Meta, Nick Clegg, a confirmat pentru FT că Horizon Worlds se va baza pe același model de bază de publicitate și comerț direcționat. Cele mai recente brevete ale sale ne dau o idee despre modul în care Meta vrea să monetizeze metaversul prin intermediul publicității, care este în prezent cea mai mare sursă de venit a Facebook. O veste bună pentru investitori, dar consumatorii s-ar putea teme că, folosind tehnologia, compania ar putea fi capabilă în viitor să ne interpreteze starea de spirit și să ne alimenteze cu publicitate direcționată în momentele noastre vulnerabile.
Un nou set de riscuri cibernetice
În timp ce metaversul încearcă să își găsească drumul și propune noi moduri de interacțiune socială, atrăgând investiții importante în cercetare și dezvoltare, acesta vine cu un nou set de riscuri cibernetice, unele dintre ele deja experimentate în jocurile online. La începutul lunii noiembrie 2021, Apple (AAPL) a depus cererea pentru un brevet american care poate face „invizibili” anumiți subiecți din metavers. Soluția constă în oferirea unei modalități prin care viitorii utilizatori ai metaversului să excludă din experiența lor virtuală subiecții care jignesc sau atacă în diverse moduri avatarul altuia, prin „blocarea” acestora, așa cum se întâmplă deja în mediile sociale actuale. Un alt brevet interesant al companiei Kyndryl Inc, partener Microsoft, vizează identificarea avatarurilor spam pe baza caracteristicilor multimedia ale acestora, deschizând căi de blocare a conținutului nedorit.
În prezent, metaversul este marcat de o avalanșă de companii care încearcă să blocheze concurența cu brevete și mărci comerciale și care doresc să fie primele care să umple spațiile virtuale cu oameni dornici să rămână acolo, să interacționeze social și gata să cheltuiască bani reali pentru proprietăți virtuale. Dar metaversul de tipul „Ready, Player One” este încă foarte departe în viitor, conchide Bogdan Maioreanu.
