Romanii nu se inghesuie sa semneze contracte cu ANL. Cei care au tresaltat de bucurie toamna trecuta, cand s-au vazut primii pe listele ANL, sunt dezamagiti de conditiile oferite de agentie si renunta la acest privilegiu. Numai unul din trei solicitanti din fruntea listelor intocmite de ANL a semnat un contract de mandatare. Si aceasta in conditiile in care, pentru Capitala, sunt disponibile doar 220 de locuinte, la 9.260 de posesori de certificate de solvabilitate. Scepticismul solicitantilor
Romanii nu se inghesuie sa semneze contracte cu ANL. Cei care au tresaltat de bucurie toamna trecuta, cand s-au vazut primii pe listele ANL, sunt dezamagiti de conditiile oferite de agentie si renunta la acest privilegiu. Numai unul din trei solicitanti din fruntea listelor intocmite de ANL a semnat un contract de mandatare. Si aceasta in conditiile in care, pentru Capitala, sunt disponibile doar 220 de locuinte, la 9.260 de posesori de certificate de solvabilitate.
Scepticismul solicitantilor are drept cauza lipsa de seriozitate a agentiei. Toate promisiunile ministrului lucrarilor publice si administrarii Teritoriului, Nicolae Noica, (pret ferm, case mai ieftine decat cele de pe piata, datorita unor facilitati – teren gratuit si scutire de TVA, locuinte frumoase, la standarde ridicate de confort si o dobanda avantajoasa la credit) au fost dezumflate, punct cu punct, de realitate. Diferentele, cel putin la preturi, sunt foarte mari. Potrivit specialistilor MLPAT, la un apartament de trei camere, anul trecut se estima un pret de 240 milioane de lei. Dupa licitatiile din aceasta vara, numai preturile de constructie sunt de 305 milioane pentru Brasov si in medie 360 milioane pentru Bucuresti, la acestea adaugandu-se si comisionul ANL de 5%.
Oferta ANL nu este tentanta, spun cei inscrisi pe listele de asteptare, si din cauza amplasamentelor proaste ale viitoarelor blocuri si a solutiilor tehnice mediocre (apartamentele urmeaza a fi construite dupa acelasi calapod folosit in epoca de trista amintire, cu o singura diferenta: camerele sunt putin mai mari). Cat priveste dobanda, nu se stie nici acum cat va fi exact, dar marjele de variatie au crescut in ultimul an cu doua procente (de la 6-7% calculata la valoarea creditului in euro cat se credea anul trecut, la 7-9%).
Locuintele au ramas doar pe hartie
Nici bilantul activitatii agentiei nu arata mai bine. Cu toate ca la inceputul anului secretarul de stat al MLPAT si presedinte al Consiliului de Administratie ANL, Laszlo Borbely, anunta construirea in acest an a 1.000 de apartamente in zece orase prioritare, in iunie, la jumatatea acestui termen, s-au pus fundatiile pentru un singur bloc, de 20 de apartamente, in orasul Brasov. In Bucuresti, doua firme de constructii au castigat licitatia, dar lucrarile nu vor demara pana cand nu se vor gasi clienti pentru cel putin 75% din cele 220 de locuinte preconizate. In aceasta faza, lucratorii ANL lupta sa-i convinga pe solicitantii de pe listele de prioritate sa semneze contractele de mandatare (la prima strigare, doar o treime s-au prezentat). Conducerea ANL sustine ca nu va fi o problema sa completeze locurile si ca dintre cei peste 9.000 de bucuresteni care au depus cereri se vor gasi in cele din urma 220, chiar daca vor avea un punctaj mai mic. Si demersul birocratic doar acum incepe: contractul de mandatare este doar prima etapa in sistemul de obtinere a casei, sub umbrela agentiei semnandu-se apoi alte patru contracte.
Pana acum ANL nu a cheltuit nici un ban pentru construirea vreunei case. Laszlo Borbely sustine ca sunt fonduri disponibile, ca ANL are 100 miliarde lei, din repartitia de anul trecut, depuse in banci si ca, o data cu demararea lucrarilor, vor fi alocate si alte fonduri de la MLPAT (pentru anul 2000 este prevazut un maxim de 200 miliarde de lei). Bugetul de functionare al agentiei (cheltuielile cu personalul, cu deplasarile in tara, cu sediul din strada Transilvaniei etc.) nu este alocat de stat, sustine secretarul de stat MLPAT, ci este constituit din dobanzi si din alte venituri. Laslo Borbely refuza sa spuna exact la cat se ridica acest buget si din ce resurse ar proveni aceste venituri si dobanzi.
Finantarea externa intarzie
ANL nu reuseste sa atraga investitori straini care sa finanteze lucrari masive. Pentru finantarea ANL, Ministerul Finantelor a garantat in primavara anului trecut un credit extern de 300 milioane de dolari, numai pentru constructia de locuinte. Primul termen de depunere a ofertelor a fost in iulie 1999, cand s-au prezentat atat de putini candidati la licitatie, incat a fost nevoie de o amanare. Pana-n noiembrie 1999, la cel de-al doilea termen fixat pentru depunerea ofertelor, s-au prezentat 14 grupuri interesate, insa nici un mecanism de finantare nu a fost agreat de MLPAT. Au fost anuntate apoi alte doua termene: mai intai februarie 2000 si, cel mai recent, aprilie 2000. In aprilie se parea ca sunt semnale – s-au ales trei candidate si s-a trecut la a doua faza – licitatia. Numai ca, potrivit declaratiilor ministrului de stat Laszlo Borbely, nici de aceasta data conditiile firmelor solicitante nu corespundeau cu caietul de sarcini. Asa ca licitatia a fost anulata si s-au stabilit alte date pentru reluarea ei: 18 iulie 2000 pentru depunerea ofertelor si septembrie pentru licitatie.
Contractele necesare obtinerii apartamentelor
· contract de mandatare – intre beneficiar si ANL, prin care beneficiarul imputerniceste agentia sa-l reprezinte in relatiile cu bancile si constructorul; la articolul 3 apare si comisionul ANL (de 5%)
· contract antreprenorial – intre ANL si constructor, in care se prevad preturile de construire si termenele de executie
· contract de construire – intre beneficiar si constructor, prin care apartamentul trece din proprietatea constructorului in a beneficiarului
· contract de credit ipotecar – intre banca si beneficiar, prin care se stabileste valoarea creditului si conditiile de creditare
· contractul de ipoteca – intre banca si beneficiar, prin care se pune ipoteca pe casa, pe durata rambursarii creditului.