Banca americană de investiţii Goldman Sachs Group Inc a închiriat unele etaje superioare ale noii clădiri de birouri Marienturm, care se construieşte în Frankfurt, deoarece are nevoie de spaţii suplimentare înaintea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit), transmite Bloomberg.
Decizia vine pe fondul accelerării planurilor băncilor de creare a unor noi huburi de tranzacţionare în Europa, în vederea pregătirii Brexitului şi în pofida angajamentului Marii Britanii de a asigura o perioadă de tranziţie de doi ani după martie 2019.
Londra ar putea pierde 10.000 de locuri de muncă în domeniu bancar şi 20.000 de poziţii în serviciile financiare, deoarece clienţii vor muta active de 1.800 de miliarde de euro (2.100 de miliarde de dolari) din Marea Britanie după Brexit, conform calculelor realizate de think tank-ul Bruegel.
Goldman Sachs Group a închiriat spaţii de birouri de aproximativ 10.000 de metri pătraţi, unde vor lucra aproximativ 1.000 de angajaţi, au declarat, pentru Bloomberg, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
‘Extinderea spaţiilor de birouri ne va permite să ne majorăm operaţiunile în Germania, pentru a ne servi clienţii şi pentru a ne realiza planurile referitoare la Brexit’, a precizat un purtător de cuvânt al Goldman Sachs, Sebastian Howell, fără a da detalii în legătură cu mărimea spaţiului închiriat.
Grupul de lobby Frankfurt Main Finance estimează că aproximativ 10.000 de locuri de muncă din sectorul financiar ar putea fi relocate din Londra la Frankfurt din cauza Brexitului. Alte bănci americane de investiţii, cum ar fi Citigroup şi Morgan Stanley, îşi vor muta de asemenea angajaţii în capitala financiară a Germaniei. Gigantul bancar nipon Sumitomo Mitsui Financial Group a semnat deja un acord de închiriere pentru spaţii de birouri în Frankfurt, au declarat, pentru Bloomberg, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Clădirea de birouri Marienturm ar urma să fie finalizată la începutul lui 2019, va avea o înălţime de 155 de metri şi 38 de etaje.
Premierul Theresa May a afirmat săptămâna trecută că doreşte o perioadă de tranziţie de doi ani în procesul de ieşire din blocul comunitar, perioadă în care imigranţii comunitari vor putea să rămână şi să muncească în Marea Britanie, însă va exista un sistem de înregistrare a lor ca etapă premergătoare a unui nou regim privind imigraţia.
Firmele globale de servicii financiare, care au mii de angajaţi în Marea Britanie şi sedii restrânse în Europa, nu pot fi sigure că cererea premierului Theresa May privind perioada de tranziţie va avea ca rezultat un acord obligatoriu cu Uniunea Europeană, susţin sursele.
Aşteptarea în vederea încheierii unui acord ar putea fi costisitoare, deoarece ar lua cel puţin 18 luni înfiinţarea unei subsidiare cu licenţă completă în interiorul UE, apreciază sursele.
O serie de bănci au solicitat autorităţilor de reglementare din UE permisiunea înfiinţării de subsidiare şi au semnat contracte de leasing pentru noi sedii şi în curând vor începe relocarea angajaţilor din Londra.
Chiar dacă Theresa May obţine o perioadă de tranziţie de doi ani, acordul ar fi nefolositor dacă până atunci cele două părţi nu ajung la o înţelegere privind un acord de liber schimb, susţin sursele.
‘Industria bancară nu poate aştepta la nesfârşit să obţină indicii clare privind viitorul. Oamenii încep să-şi regândească opţiunile privind modul în care îşi pot servi mai bine clienţii şi îşi pot desfăşura activitatea’, a apreciat directorul general al băncii elveţiene UBS, Sergio Ermotti.
Ar fi fost de ajutor dacă premierul britanic începea să facă campanie pentru o perioadă de tranziţie încă de la început, dar, ţinând cont că băncile au demarat deja planurile pentru împrejurări neprevăzute, apelul ei nu va schimba nimic. Este mult prea puţin şi mult prea târziu, avertizează sursele.
Marile firme de servicii financiare cu sediul în Marea Britanie, îngrijorate că ar putea pierde accesul la piaţa unică europeană după finalizarea Brexitului, iau în calcul mutarea unor operaţiuni şi angajaţi în alte centre financiare europene, cum ar fi Frankfurt, Paris, Berlin, Amsterdam şi Luxemburg. AGERPRES