Bugetele alocate golfului de pasionaţii săi au crescut în ultimul an cu o cincime, la fel şi numărul celor care intră pe teren. De aici şi până la creşterea investiţiilor în domeniu n-a fost decât un pas. Mişu Negriţioiu, CEO la ING Bank România, este jucător de golf de aproape zece ani. Îl găsiţi pe teren cam două weekenduri pe lună, în special la Clubul Paul Tomiţă de la Pianu de Jos, lângă Sebeş, sau la Lac de Verde, din Breaza, dar mai des în străinătate. &bdq
Bugetele alocate golfului de pasionaţii săi au crescut în ultimul an cu o cincime, la fel şi numărul celor care intră pe teren. De aici şi până la creşterea investiţiilor în domeniu n-a fost decât un pas.
Mişu Negriţioiu, CEO la ING Bank România, este jucător de golf de aproape zece ani. Îl găsiţi pe teren cam două weekenduri pe lună, în special la Clubul Paul Tomiţă de la Pianu de Jos, lângă Sebeş, sau la Lac de Verde, din Breaza, dar mai des în străinătate. „Pe sezon, poţi să aloci 3.000-5.000 de euro, dacă mergi şi în străinătate, sau până la 1.000 de euro, numai în ţară. Asta presupune ca ai echipamentul şi crosele, dar şi maşină pentru deplasare“, spune Negriţoiu. El mărturiseşte că, dintre toate terenurile pe care a jucat, preferă Antalya, Dubai şi, mai nou, Balcic-Kavarna din Bulgaria, „atât pentru proximitate (trei-patru ore până la destinaţie), cât şi pentru sezonalitate (acoperă aproape tot anul), dar mai ales pentru calitatea impecabilă a terenurilor; toate sunt creaţii de autor, cu semnătură, ca la îmbrăcămintea de modă“.
Toate acestea ar putea lăsa neavizaţilor impresia că golful este un sport exclusivist. Dar lucrurile nu stau deloc aşa, spun oamenii din domeniu. „Este cel mai practicat sport din lume, cu peste 500 de milioane de jucători“, spune Cătălin Beciu, proprietarul clubului de golf şi polo călare Selas, inaugurat anul trecut la 35 km de Bucureşti. „În alte ţări, oamenii merg şi cu autobuzul să joace golf. Numai în România prima întrebare a jucătorilor este dacă terenul e de cinci stele“, adaugă Beciu. De aceea, el a hotărât să investească într-un club care să nu fie excesiv de selectiv. Clubul are deja 400 de membri, a fost pe profit încă din primul an şi, spune proprietarul, în doi ani investiţia se va amortiza. Şi el joacă golf de circa zece ani, dar se recomandă drept un jucător „mediocru-inferior, la modul optimist“.
Mai mulţi bani, mai mulţi jucători
„Faţă de anul trecut, a crescut numărul jucătorilor de golf, al oaspeţilor care vin pentru lecţii de iniţiere, al companiilor care vin pentru a organiza teambuildinguri şi a descrescut numărul membrilor care achită taxe anuale“, spune Nicoleta Stan, director de marketing la clubul de golf Lac de Verde. Per total, creşterea este de circa 20%, clienţii preferând să plătească la fiecare partidă în loc să achite o taxă anuală. Un weekend de golf la Breaza, cu cazare pentru două persoane, cu lecţii de golf incluse, costă 500 de lei. La Clubul Diplomatic din Bucureşti sunt înscrişi circa 100 de membri, un parcurs total costând 210 lei.
Veniturile cluburilor de golf din România variază între 100.000 şi 2,5 milioane de euro pe an, spune Marius Popescu. „Au fost ani cu profitabilitate de 40%, dar acum a scăzut puţin, deoarece atragerea clienţilor este mai costisitoare şi s-au mai făcut nişte investiţii importante în infrastructura terenurilor“, explică el. În prezent, jucătorii de golf au la dispoziţie şase terenuri în ţară, cinci proiecte urmând a fi finalizate în următorii doi ani. „Au rămas, per total, 15 proiecte din mai mult de 100 de intenţii ale ultimilor 20 de ani. În următorii trei-patru ani, vor demara lucrările de construcţie pentru jumătate din cele 15“, anunţă optimist Marius Popescu.
Golful este un sport de socializare, foarte plăcut, iar rolul său educativ este net superior altor sporturi.
Cătălin Beciu, Selas Golf and Polo Club
3.000 de jucători de golf există acum în România, după ce numărul lor a crescut anual cu 20%