Companiile autohtone trec, timid, de la reprezentante la productie in statul asiatic In timp ce multinationalele exploateaza din plin avantajele competitive oferite de China, firmele din Romania fac primii pasi pe piata asiatica. Dupa ani in care s-au limitat la reprezentante comerciale, investitorii autohtoni incep sa se uite cu interes la oportunitatile de a produce local. Cinci firme romanesti au deschis reprezentante comerciale in aceasta tara, un numar considerat n
Companiile autohtone trec, timid, de la
reprezentante la productie in statul asiatic
In timp ce multinationalele exploateaza din plin avantajele competitive oferite de China, firmele
din Romania fac primii pasi pe piata asiatica. Dupa ani in care s-au limitat la reprezentante comerciale, investitorii autohtoni incep sa se uite cu interes la oportunitatile de a produce local.
Cinci firme romanesti au deschis reprezentante comerciale in aceasta tara, un numar considerat nesemnificativ. “Exista, in schimb, un mare numar de companii de comert locale care lucreaza in parteneriat cu oameni de afaceri romani si care asigura un flux semnificativ de marfuri chinezesti catre tara noastra”, declara Eduard Costin, consilier in cadrul Biroului Economic al Ambasadei Romaniei in R.P. Chineza.
Una dintre companiile care au decis sa mearga pe urma marilor jucatori mondiali este producatorul de software Kepler-Rominfo. Compania a deschis, in august 2005, in Harbin (localitate infratita cu orasul Ploiesti), un centru pentru adaptarea produselor sale pentru piata chineza. “China este o piata foarte mare, pe care intentionam sa vindem unele dintre produsele noastre software si, de asemenea, sa-i insotim in implementarile si suportul locale pentru dezvoltari localizate pe unii dintre clientii nostri actuali, mari companii multinationale cu operatiuni in China”, explica Genovel Iovu, business development manager. “In particular, software-ul este unul dintre putinele produse pe care Romania le poate vinde pe aceasta piata. Costurile sunt asemanatoare, nu am intentionat o delocalizare, ci o extindere si reorganizare”, explica el. Investitia in proiect se ridica la 150.000 de euro, filiala din China avand un numar de zece angajati. Gabriel Ghelmegeanu, presedintele Camerei de Comert Romania – China, spune ca daca ar fi sustinuta de autoritatile de la Bucuresti, aceasta companie ar putea sa investeasca milioane de euro in statul asiatic.
Cea care a facut primul pas pe imensa piata chineza este Grivco. Compania a infiintat o reprezentanta la Beijing, in anul 1993, cu scopul de a facilita legaturile de afaceri cu firmele chinezesti. Conducerea societatii afirma ca nu s-au facut investitii directe in sensul realizarii de activitati de productie. Cheltuielile cu reprezentanta se cifreaza la circa 100.000 de dolari pe an. “In luarea deciziei noastre de a stabili o prezenta comerciala in China, am pornit in primul rand de la considerente legate de dezvoltarea puternica pe care o cunoaste economia chineza in toate ramurile sale de activitate, potentialul imens pe care-l asigura piata comerciala a acestei tari pentru exporturile romanesti de marfuri, precum si posibilitatile diverse de a realiza importuri, in special de materii prime, necesare industriei romanesti”, spune Mihai Lazar, presedinte si director general al Grivco Group.
Si World Machinery Works din Bacau se afla in discutii avansate in vederea constituirii unei societati mixte, pentru producerea de masini-unelte folosite in operatiuni speciale, dupa cum au declarat atat conducerea societatii, cat si Ambasada Romaniei in China. Iar incercari au fost tot timpul, dar nu toate incununate de succes. De exemplu, anul trecut, compania ieseana ASAM, profilata pe productia de piese si subansamble pentru industria auto, a deschis un punct de lucru in Shanghai. Acest test nu a reusit, insa, abandonarea proiectului fiind motivata de companie prin distantele foarte mari, reactiile lente, pana la depasirea limitelor de oportunitate, ale eventualilor parteneri chinezi si de legislatia chineza greu de armonizat cu cea romana si europeana. ASAM ar fi vrut sa investeasca in China o suma de ordinul milioanelor de dolari.
In timp ce firmele romanesti incearca China cu degetul, schimburile comerciale bilaterale infloresc. Evident, balanta comerciala este inclinata in favoarea importurilor din China, exporturile reprezentand doar zece procente din total. “Romania importa masiv si nu se face nimic pentru a se echilibra balanta. Suntem canalizati pe Uniunea Europeana, uitand de istoricul relatiilor romano-chineze. Ungaria, tara care nu beneficiaza de acest avantaj, pune mare accent, in momentul de fata, pe comertul cu China, Japonia si Coreea. In Romania, nimeni nu se gandeste daca produsul e competitiv pentru piata Uniunii Europene, nimeni nu se gandeste la piete alternative”, afirma Gabriel Ghelmegeanu. In primele cinci luni ale anului curent, volumul total al schimburilor comerciale cu China a crescut cu 185% fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar importul de marfuri chineze in tara noastra a crescut cu 135%.
NU VINDEM prea multe CHINEZILOR
Exporturile catre China au inregistrat o scadere de aproape 10 procente comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Situatia importurilor si exporturilor Romania – China (milioane de dolari)
| Anul | Exporturi | Importuri |
| 2004 | 195,29 | 1.063,46 |
| 2005 | 207,38 | 1.633,01 |
| 2006* | 72,75 | 1.093,24 |
• Pentru primele trei luni ale anului
Costuri reduse si avantaje fiscale pentru investitorii care aleg China
PRETUL MEDIU AL BENZINEI este de 5,02 yuani, aproximativ 0,5 euro. Costul utilitatilor in regim de consum normal reprezinta, in China, circa
60 de procente din suma achitata in Romania pentru aceleasi servicii.
UTILITATILE sunt platite la preturi mai mici cu pana la 50 de procente in unele parcuri industriale, precum zona industriala de dezvoltare Tianjin. In parcurile industriale, terenurile sunt concesionate pe termen lung, la preturi modice.
UN ABSOLVENT DE STUDII SUPERIOARE cu aproximativ cinci ani vechime, poate castiga intre 1.500 pana la 3.500 yuani (circa 150-350 euro) pe luna.
FORTA DE MUNCA INFERIOR CALIFICATA este platita in medie cu 1.000 – 1.500 yuani (circa 100-150 euro) pe luna.
IMPOZITUL PE PROFIT perceput in parcul industrial Shijiazuang pentru proiecte din domeniul IT este zero.