Google are la dispoziţie două săptămâni pentru a răspunde la acest demers ultimativ din partea autorităţilor americane.
Potrivit managerilor gigantului IT, Comisia Federală pentru Comerţ provoacă prin astfel de demersuri Google, întrucât nu poate demara urmărirea penală împotriva sa. Mai mult, managementul Google susţine că acuzaţiile de fraudare a rezultatelor motorului de căutare nu au o bază reală, iar comisia respectivă nu dispune de probe concludente în acest sens.
Google a intrat anul trecut în vizorul autorităţilor americane antitrust, care au început să se intereseze de activitatea companiei. Niciun progres însă în dialogul dintre cele două părţi nu s-a înregistrat. Se presupune că societatea umflă în mod artificial popularitatea produselor proprii, ridicându-le mai sus pe lista cu rezultatele căutărilor. În acelaşi timp, produsele concurenţilor direcţi figurează mai rar.
Comisia pentru Comerţ din SUA a creat deja o echipă specială, care s-ar putea ocupa de un eventual proces împotriva Google în justiţie. Dacă se va ajunge aici, atunci amploarea scandalului ar putea fi comparabilă cu afacerea Microsoft din anii 90 ai secolului trecut.
În paralel, Joaquín Almunia, comisarul european pentru concurenţă, a declarat că poziţia dominantă a Google în domeniu a transformat-o într-un monopol agresiv, acuzând gigantul IT că limitează posibilităţile concurenţilor din domeniul publicităţii pe internet şi al căutărilor pe internet.
Experţii de la Boston Consulting au calculat că informaţiile cu caracter personal le asigură companiilor de internet un profit anual de peste 300 miliarde de euro pe an. În prezent, companiile europene câştigă pe fiecare utilizator circa 1000 de euro, iar către orizontul anului 2020 profitul lor total ar putea ajunge la 1 trilion de euro.
Sursa: Agerpres
