Odată cu instaurarea dominaţiei linkului, regulile economiei s-au schimbat, iar cei care nu ştiu să întoarcă noile tehnologii în favoarea lor se autoexclud din joc, susţine Jeff Jarvis, unul dintre cei mai influenţi bloggeri de pe Net şi autorul volumului „Ce-ar face Google?”
Companiile se împart mai nou în două categorii: cele care au avut deschiderea să se transforme în platforme deschise şi să stabilească relaţii directe cu utilizatorul final, organizându-se pe nişe, şi cele care au rămas împietrite în vechile tipare de producţie, distribuţie şi promovare. Din prima categorie fac parte companii precum Google, Facebook, Starbucks şi altele care s-au folosit de inteligenţa mulţimilor şi au ştiut să profite de toate schimbările pe care Internetul le-a adus afacerii lor.
Reţeta prezentată în cartea recent publicată la editura Publica este Google, singura companie care a descoperit cum să prospere în era Internetului şi simbol al unei noi generaţii de oameni de afaceri. „Această nouă generaţie şi noua sa viziune vor schimba percepţia asupra lumii, modul în care interacţionăm cu ea şi felul în care afacerile, guvernul şi instituţiile interacţionează cu noi”, scrie Jeff Jarvis.
Misticismul Google
Ce-are Google în comun cu Dumnezeu? Mai multe decât spun glumele virale de pe Net despre asta, ar răspunde autorul volumului “Ce-ar face Google?”. Titlul face trimitere la motto-ul creştinului american tipic („Ce-ar face Iisus?”) şi la documentarul lui Morgan Spurlock care a făcut senzaţie, “Ce-ar cumpăra Iisus?”.
“Clienţii deţin puterea”, “Industria de masă a fost înlocuită de industria de nişă”, “Pieţele sunt conversaţii”, “Întoarce şi celălalt obraz clientului nesuferit” sau “Poţi face bani fără să fii malefic” sunt printre regulile care stau la baza companiei cu cea mai rapidă ascensiune din lume. Toate marile companii care au renunţat la iniţiativele de control şi au creat o “organizare elegantă” în care să ofere oamenilor ocazia să-şi rezolve problemele şi să se distreze, contribuind la afacerea lor, sunt în Raiul Google alături de eBay, Facebook, Amazon, Twitter, Digg sau Craigslist, care înregistrează venituri de 100 de milioane de dolari pe an, cu doar 25 de angajaţi.
De partea întunecată a economiei se află marile companii rigide, birocratice şi pasive în relaţie cu consumatorul final. “Iadul este Dell”, este titul unui capitol despre cum nu trebuie să te porţi în afaceri. Incursiunile teoretice despre noua economie a linkului, noile tipuri de raportare la reţelele de consumatori, felul în care trebuie construită o platformă pentru a se dezvolta sau despre consumatorul participativ, care ar trebui să devină partenerul companiei, sunt susţinute de ample sudii de caz bine documentate şi bogate în cifre, despre decăderea şi reabilitarea Dell, Facebook şi alte afaceri care au avut o abordare de tip Google.
The Google Times
Jarvis merge însă mai departe şi argumentează că orice tip de afacere care aspiră la dezvoltare în noua eră trebuie să se alinieze la principiile Google. Vom avea astfel o economie în care toate afacerile vor fi construite ca nişte platforme colaborative dschise, mereu în schimbare, capabile să se adapteze la noile cerinţe ale consumatorilor. Circulă o glumă în cadrul comunităţii din Silicon Valley, conform căreia produsele Google nu depăşesc niciodată stadiul beta – Google News este în teste de mai bine de trei ani – în timp ce Microsoft lansează produsele şi le re-lansează până să fie (aproape) gata.
Pentru a supravieţui, ziarele şi toate formele de media vor trebui să treacă prin transformarea Google pentru a se adapta la noua economie a linkului. Trusturile media nu vor mai avea produse finite, ci platforme colaborative, interconectate, cu sursă deschisă, orientate către nişe, în care ştirile locale cu valoare obiectivă vor fi editate în jurul cuvintelor cheie pentru a fi pe înţelesul Google, principalul distribuitor online. Transparenţa este un alt cuvânt cheie în economia Google, chiar dacă Google însuşi rămâne opac în ceea ce priveşte detaliile propriului business.
Economia offline poate deasemenea beneficia de reţeta Google în felul în care îşi abordează afacerile, de la cei din marketing care ar trebui să i se adreseze direct clientului şi să se extindă pe nişe. Restaurantele ar trebui să îşi adapteze reţetele în funcţie de preferinţele clienţilor fideli şi să ţină cont de particularităţile fiecărui client. În imobiliare, vânzătorii şi cumpărătorii s-ar putea întâlni pe o platformă creată în Google Maps pe care ar apărea casete cu anunţurile la casele disponibile pe piaţă şi o modalitate simplă şi rapidă de a intra în dialog. În acest model, intermediarii devin ne-necesari.
Practic orice tip de afacere poate fi structurată pe modelul Google, susţine Jeff Jarvis în best-seller-ul “Ce-ar face Google”. Pe principiul “Dacă Google poate, şi tu poţi”, Jarvis lansează un manifest către o structurare mai deschisă şi eficientă a întregii economii şi a mentalităţii consumatorilor.
