Henri Coandă, inginer, fizician, pionier al aviaţiei, inventator al motorului cu reacţie s-a născut la Bucureşti la 7 iunie 1886. Tatăl său era generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele (Universitatea Politehnică de azi) din Bucureşti şi fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp, în 1918.

Henri Coandă a fost mai întâi elev al Şcolii ”Petrache Poenaru” din Bucureşti, apoi al Liceului ”Sf. Sava” unde a urmat primele trei clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său la Liceul Militar din Iaşi. După ce a terminat liceul în 1903 şi-a continuat studiile la Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină din Bucureşti. Detaşat la un regiment de artilerie de câmp din Germania, a fost trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din Charlottenburg, Berlin.

Pasionat de probleme tehnice şi mai ales de tehnica aviaticii, în 1905 Henri Coandă a construit un avion-rachetă pentru armata română. Între 1907-1908 a urmat cursuri universitare la Liège, Belgia, şi la Institutul Tehnic Montefiore.
În 1908 s-a întors în ţară şi a fost încadrat ofiţer activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorită spiritului inventiv care nu se împăca cu disciplina militară, el a cerut şi a obţinut aprobarea de a părăsi armata. A plecat în Franţa şi s-a înscris la nou înfiinţata Şcoala superioară de aeronautică pe care a terminat-o în anul următor ca şef de promoţie.

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel care l-a ajutat să obţină aprobările necesare, Henri Coandă a făcut experimentele aerodinamice prealabile şi apoi a construit primul avion cu reacţie, fără elice, numit "Coandă 1910" pe care l-a prezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris, în 1910. În timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experienţă, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare şi a luat foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion înaintea impactului, alegându-se doar cu spaima.

Între 1911-1914 a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviaţie din Bristol, Anglia şi a construit avioane cu elice de mare performanţă, de concepţie proprie. În următorii ani, a locuit în Franţa unde a construit un avion de recunoaştere foarte apreciat în epocă.

În 1934 a obţinut un brevet de invenţie francez pentru Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid. Este fenomenul care astăzi îi poartă numele, efectul Coandă, care constă în devierea unui jet de fluid ce curge de-a lungul unui perete convex. El observase acest fenomen pentru prima dată în 1910, cu prilejul probării motorului cu care era echipat avionul său cu reacţie. Henri Coandă a revenit definitiv în ţară în 1969 ca director al Institutului de creaţie ştiinţifică şi tehnică (INCREST), iar în anul următor a devenit membru al Academiei Republicii Socialiste România. La 25 noiembrie 1972 s-a stins din viaţă, la Bucureşti. CLICK AICI pentru a asculta vocea lui Henri Coandă SURSA: RADOR