Google este de necontestat. Compania "dot com" - dupa cum o numesc americanii - este una din povestile de succes ale Internetului american. Fondat in 1998 de doi studenti de la Stanford, Larry Page si Sergey Brin, Google a trecut cu bine peste criza "dot com" de la sfarsitul anilor '90, si acum a ajuns sa valoreze aproximartiv 12 miliarde de dolari.Cu toate ca investitorii avizati sunt familiarizati cu faptul ca Google este profitabil de mult timp, compania este destul de reticenta in ceea ce pr
Google este de necontestat. Compania „dot com” – dupa cum o numesc americanii – este una din povestile de succes ale Internetului american. Fondat in 1998 de doi studenti de la Stanford, Larry Page si Sergey Brin, Google a trecut cu bine peste criza „dot com” de la sfarsitul anilor ’90, si acum a ajuns sa valoreze aproximartiv 12 miliarde de dolari.Cu toate ca investitorii avizati sunt familiarizati cu faptul ca Google este profitabil de mult timp, compania este destul de reticenta in ceea ce priveste publicarea rezultatelor sale financiare. Insa in momentul in care va face oferta publica, transparenta va deveni o conditie sine qua non.
Cu respiratia Yahoo! in ceafa
Oferta, care va fi lansata in primavara, „va fi, cu siguranta, afacerea anului”, a opinat Sanford Robertson, fondatorul bancii de investitii, Robertson, Stephens & Co. Compania urmeaza sa atraga circa patru miliarde de dolari, valoare record pentru ofertele publice de actiuni.Google a angajat bancile de investitii Morgan Stanley si Goldman Sachs sa se ocupe de derularea tranzactiei. Vanzarea actiunilor va fi intermediata de un sindicat bancar, format din Citigroup, Credit Suisse First Boston, J.P. Morgan Chase & Co., Thomas Weisel Partners si WR Hambrecht and Co., care urmaza sa fie coordonat de cele doua institutii financiare angajate de Google. „Actiunile companiei vor fi vandute efectiv prin intermediul bursei americane”, declara Tit Livius Moldovan, directorul Departamentului cercetare din cadrul WBS Romania, companie internationala de servicii de brokeraj.In privinta pachetului de actiuni pe care compania il va scoate la vanzare, parerile analistilor au fost impartite. Surse de pe piata americana de capital spuneau, la sfarsitul anului trecut, ca Google ia in calcul vanzarea a circa 10-15 procente din companie, in vreme ce un bancher apropait de Morgan Stanley si Goldman Sachs Group este de parere ca Google va scoate la vanzare un pachet de circa 33 de procente, valorand patru miliarde de dolari. A doua varianta este si cea mai apropiata de adevar. In mod cert, interes pentru Google exista, cu toate ca majoritatea investitorilor inca sufla in iaurt, dupa ce s-au fript la sfarsitul anilor ’90 cu alte „dot com-uri”. De fapt, succesul ofertei publice pentru actiunile Google ar putea creste increderea investitorilor in listarea altor companii din domeniul tehnologiei. Oricum, exista sperante ca in 2004 se vor face circa 150 de oferte publice pentru companii IT, semnificativ mai mult decat in ultimii trei ani, cand media a fost de 100 de oferte pe an. Totusi, ceea ce se va intampla in 2004 este o nimica toata fata de cele 400 de oferte publice realizate in anul de varf 2000. Pe multi, decizia Google de a vinde o parte din actiuni i-a suprins destul de mult, in conditiile in care cofondatorii si actionarii companiei s-au opus listarii o buna perioada de timp. Chiar in primavara anului trecut, Sergey Brin, cofondator Google, declara ca nu are de gand sa vanda public actiunile Google prea curand. Iata ca, in mai putin de un an, actionarul s-a razgandit. Motivele invocate de acesta in martie 2003 erau legate de pretul scazut al actiunilor altor companii din domeniul IT si de proximitatea razboiului din Irak. Pe Brin il deranja, mai ales, faptul ca prin listarea la bursa, rezultatele financiare ale companiei deveneau accesibile competitorilor. „In plus, compania ar urma sa se concentreze pe atingerea unor obiective financiare pe termen scurt si ar putea distrage atentia angajatilor, prea conecntrati pe urmarirea evolutiei zilnice a actiunilor”, a adaugat Sergey Brin. Tot el insa intuia interesul unor angajati de a vinde actiuni, motiv pentru care oferta publica „nu va putea fi amanata la nesfarsit”, estima Brin in martie 2003.Ce i-a determinat pe actionari sa ia decizia listarii la bursa din New York? O posibila explicatie ar putea fi faptul ca se inteteste concurenta in domeniul cautarii pe Internet. Google trebuie sa faca fata unui concurent extrem de puternic: este vorba de Yahoo!. In ultimul timp, portalul a dus o politica de achizitii, menita sa-i intareasca pozitia. Gigantul Web a cumparat pentru 235 milioane de dolari compania Inktomi, furnizor de tehnologie de cautare pe Net, precum si Overture Services (in valoare de 1,6 miliarde dolari), prin care isi deruleaza cautarile platite. Prin achizitionarea Inktomi, Yahoo! va face cautarile prin propria tehnologie. In mod paradoxal, acum, portalul foloseste pentru cautari motorul principalului concurent, Google.In orice caz, listarea Google va aduce bani actionarilor, care ii vor folosi pentru dezvoltarea companiei, iar investitorilor le va da posibilitatea sa faca un plasament bun, in conditiile in care interesul pentru actiunile companiilor din domeniul tehnologiei este intr-o reala crestere. Eventualul succes al ofertei publice de actiuni Google va marca sfarsitul definitiv al declinului „dot com”.
Google In cifre esentiale
· 12 miliarde de dolari este valoarea aproximativa a portalului
· 4 miliarde de dolari ar putea obtine actionarii Google in urma listarii a o treime din actiuni
· intre 0,7 si un miliard de dolari variaza estimarile pietei privind cifra de afaceri a companiei. Managerii si actionarii companiei sunt retinuti in ceea ce priveste publicarea rezultatelor financiare. Marjele de profit in aceasta industrie sunt destul de ridicate
· 100 de milioane de cautari pe zi se realizeaza prin intermediul Google
· 3,3 miliarde este numarul paginilor in care motorul Google face cautarile
· 25 de milioane de dolari a fost capitalul social al companiei in momentul infiintarii sale, in urma cu cinci ani, de catre doi studenti de la Stanford, Larry Page si Sergey Brin.