Vă mai amintiți legea de plată a TVA la încasare? Legea menită să simplifice reglementările din domeniu și să ajute firmele mici și medii începând cu luna viitoare, când intră în vigoare. Și care se dovedește a fi mai negativă decât se dorea, complicând contabilitatea multor firme. Aceeași soartă pare să o aibă și proiectul de unificare a supravegherii sectoarelor financiare.
În același stil de heirup, guvernul Ponta a anunțat, după o discuție cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că se pune la cale un proiect de unificare a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Ideea de la care s-a pornit este că dimensiunea acestor piețe este prea mică pentru a justifica existența a trei organisme dedicate, iar trendul european este, oricum, de aducere a acestor instituții sub aceeași umbrelă.
O diferență mare față de exemplele din Uniunea Europeană este că la noi nu va fi integrată și supravegherea bancară, care rămâne exclusiv în sarcina Băncii Naționale. Discuția premierului cu guvernatorul BNR a fost, cel mai probabil, determinantă pentru această decizie.
Prea puțin timp
Dar chiar și la dimensiunile reduse ale piețelor autohtone, noua Autoritate de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea controla un sector cu active totale de aproximativ 40 mld. euro (doar BVB și Rasdaq adună circa 23 mld. euro, la care se adaugă fondurile mutuale și de investiții, fondurile de pensii private, asigurările de viață și activele companiilor de asigurare non-viață). Deloc puțin, dacă ne raportăm la nivelul întregului PIB, de peste 130 miliarde euro. Și s-ar presupune că autoritățile stau de vorbă cu toți actorii piețelor înainte de a lua o decizie clară în ceea ce privește supravegherea. „Pe noi nu ne-a contactat nimeni din partea Guvernului, am aflat despre proiect din presă“, spune Carmen Negoiță, președintele CNVM, lucru întărit și de reprezentanții CSSPP.
S-a stabilit, în schimb, data la care ASF ar trebui să intre în funcțiune: 15 martie 2013. Ceea ce înseamnă că persoanele desemnate să stabilească detaliile tehnice pentru ASF vor avea la dispoziție doar două luni. Nu de alta, dar ordonanța de urgență va trebui dată de viitorul guvern, cabinet pe care nu îl cunoaștem încă.
Dacă ne uităm la exemplul Olandei, unde proiectul de înființare a unei autorități unice a început în 1999, iar instituția a „intrat în pâine“ abia în 2004, este clar că timpul nu este suficient și, în mod sigur, va fi amânat termenul. „Crearea unui supravegheri centrale poate fi o idee bună, dar nu putem spune în acest moment dacă va fi sau nu, atâta timp cât nu cunoaștem niciun detaliu legat de funcționarea viitoarei instituții“, arată Carmen Negoiță, care adaugă că „modelul ASF este european, dar și CNVM funcționează tot după un model european“. Opinie susținută şi de jucătorii din piaţa asigurărilor, care nu sunt de acord cu comasarea celor trei instituții în procedură de maximă urgență, mai ales că „urgența“ nu este justificată de situația actuală din piață. Mai mult, nu include organismul de control al BNR.
Una dintre modalitățile declarate până acum este preluarea de către noua entitate a tuturor angajaților din prezent, care adună circa 500 de persoane. Număr mult prea mare pentru totalul angajaților companiilor din piețele în cauză, de aproximativ 1.100. Ceea ce înseamnă că numărul salariaților noii instituții trebuie restrâns, mai ales că vor fi destule funcții care se suprapun.
Conflict de interese
O problemă ridicată de cei din zona supravegherii pensiilor private este cea a conflictului de interese. Același supraveghetor va decide, spre exemplu, și procentajul de active care poate fi investit de fonduri în acțiuni listate, dar va avea de înfruntat și reprezentanții pieței de capital, care cer eliminarea sau majorarea respectivului procentaj. De altfel, în momentul respectiv, al înființării și reglementării fondurilor de pensii private, cele două instituții de supraveghere au avut discuții în contradictoriu referitoare la aceste condiții. CNVM încă mai are de rezolvat problema reglementării societăților listate pe piața Rasdaq, unde fondurile de pensii nu au voie să intre în lipsa acestei reglementări.  
„Este nevoie ca toate instituțiile și actorii piețelor implicate să se așeze la aceeași masă  pentru a vedea ce și cum trebuie făcut“, spune Carmen Negoiță, care adaugă  că este „foarte importantă găsirea unei soluții pentru a evita crearea unei lipse de autoritate în cele trei piețe până la formarea noii instituții“. Lucru deloc ușor dacă ne uităm la exemplul Olandei, care a așteptat cinci ani pentru a se asigura că nu vor exista probleme după intrarea în funcțiune a autorității unice.
Un alt exemplu extern este cel al Marii Britanii, care a avut o instituție unică de supraveghere mai mulți ani, dar care, acum, a decis să o segmenteze în trei autorități dedicate. Desigur, ar fi culmea să ajungem în situația în care înfiinţăm o instituție pentru a o diviza câțiva ani mai târziu, însă experiența britanică trebuie luată în calcul și cercetată.
De altfel, la nivel european central, instituțiile de supraveghere nu sunt încă unificate. Există încă Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Autoritatea Bancară Europeană și Autoritatea Europeană pentru Piețe de Capital. Instituții care au reprezentanți în Comitetul European de Risc Sistemic de pe lângă Banca Centrală Europeană, cu putere de decizie atunci când apar riscuri sistemice. Iar în România există o instituție echivalentă, respectiv Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară, care ar putea avea aceleași puteri și responsabilități ca cel european. La noi este, însă, mai simplu să înființăm instituții noi decât să le reformăm pe cele vechi.

"Crearea unei supravegheri centrale poate fi o idee bună, dar nu putem spune în acest moment dacă va fi sau nu, atâta timp cât nu cunoaștem niciun detaliu legat de funcționarea viitoarei instituții" –
Carmen Negoiță, președintele CNVM