functionala?Heather Grabbe: Comisia Europeana are o problema in a defini criteriile dupa care desemneaza economia unei tari ca fiind sau nefiind de piata functionala. Nu exista o definitie clara a economiei de piata functionale. Sa fie ponderea sectorului privat in PIB un criteriu? Sa fie cresterea economica un criteriu? CE nu a dat niciodata un raspuns clar tarilor candidate. Cu siguranta, factorii de natura tehnica au rolul lor, dar factorul politic are o greutate majora in verdictul Comisiei
functionala?
Heather Grabbe: Comisia Europeana are o problema in a defini criteriile dupa care desemneaza economia unei tari ca fiind sau nefiind de piata functionala. Nu exista o definitie clara a economiei de piata functionale. Sa fie ponderea sectorului privat in PIB un criteriu? Sa fie cresterea economica un criteriu? CE nu a dat niciodata un raspuns clar tarilor candidate. Cu siguranta, factorii de natura tehnica au rolul lor, dar factorul politic are o greutate majora in verdictul Comisiei Europene.
Capital: Este posibila atingerea unor criterii de performanta neclare?
Heather Grabbe: CE a stabilit o agenda in cazul Romaniei si Bulgariei. Ea contine directiile principale de actiune, privatizari, restructurari, adoptarea acquis-ului comunitar. Dar diavolul se ascunde in detalii, iar detaliile sunt vagi.
Capital: Romania a cazut in capcana privatizarilor de dragul privatizarii si acum cunoaste reversul medaliei. Intreprinderi vandute pe nimic se reintorc la stat cu datorii mai mari decat cele initiale, devalizate de active si cu mari probleme sociale. Cum comentati?
Heather Grabbe: Privatizarea este o problema delicata nu numai pentru Romania. Franta, Germania au mari reticente in a ceda controlul asupra sectorului public si este de inteles de ce. CE nu impune nici unui guvern sa privatizeze la norma. Ceea ce se cere guvernelor este rentabilizarea activitatii economice. Pentru Romania situatia este paradoxala. Pe de-o parte, este nevoita sa vanda activele pe care nu le poate manageria, iar pentru a le vinde se cere cosmetizarea lor prin acordarea de facilitati fiscale. Pe de alta parte, facand acest lucru intra in contradictie cu regulile extrem de stricte al Uniunii Europene in ceea ce priveste ajutoarele de stat. Tuturor statelor aflate intr-o atare situatie li se intampla acelasi lucru. Ceea ce le diferentiaza este pozitia. Unele pot pune conditii, altele nu. In final, ceea ce intereseaza CE este ca economia romaneasca sa poata face fata pietei in care se va integra. Cum se ajunge acolo, guvernul decide.
Capital: Romania a primit un semnal confuz, interpretat diferit de catre clasa politica si de oficialii Uniunii Europene. Care este semnificatia lui?
Heather Grabbe: Romania trebuia sa primeasca un semnal pozitiv, era absolut necesar pentru increderea populatiei, pentru continuarea reformelor. Cunoscand adevarata situatie din tara si constransa fiind de faptul ca guvernul are nevoie de sprijin popular pentru a face reforma, CE a ales aceasta formula: Romania nu este tocmai o economie de piata functionala, dar poate fi. Semnalul poate fi interpretat si ca o presiune crescanda asupra Guvernului pentru a continua ceea ce a inceput.
Capital: In 2007 decizia va fi de natura politica sau tehnica?
Heather Grabbe: si, si. Este de la sine inteles ca Romania trebuie sa fie gata din punct de vedere tehnic, dar nu este suficient. si CE trebuie sa aiba determinarea politica de a da Romaniei drum liber.
Capital: Ce ar putea influenta negativ decizia politica a Comisiei Europene in ceea ce ne priveste?
Heather Grabbe: Urmatorii ani sunt dificili pentru Uniunea Europeana. Pe plan intern se prefigureaza schimbari majore, noi poli de putere isi fac aparitia prin aderarea celor zece tari central si est-europene. Statele sunt la fel de egoiste ca si oamenii. Fiecare va negocia o felie cat mai consistenta din ceea ce-i revine de la bugetul Uniunii. Pe de alta parte, la ora actuala exista presiuni puternice in directia amendarii Pactului de Stabilitate. Pe plan extern, UE este intr-o competitie acerba cu Statele Unite ale Americii. Toate acestea genereaza tensiuni ce ar putea abate atentia Comisiei Europene de la ceea ce se intampla cu Romania si Bulgaria. Exista pericolul ca slabirea monitorizarii sa atraga dupa sine o delasare a celor doua in ceea ce priveste reformele, cu atat mai mult cu cat, in cazul Romaniei, urmeaza un an electoral.
Capital: Puteti face o paralela intre Romania si Bulgaria pe drumul integrarii europene?
Heather Grabbe: Cu mare dificultate pot face diferentieri. Ambele au cam aceleasi probleme: amestecul politicului in justitie, coruptia, capacitatea administrativa. Este adevarat ca Raportul de tara al Comisiei Europene este mai favorabil Bulgariei. Din punctul meu de vedere, prezenta Consiliului Monetar in Bulgaria este explicatia, si nu un decalaj economic important. Relatia mai usoara cu Fondul Monetar International a dat Bulgariei un avans, dar fondul problemei ramane acelasi. Se vehiculeaza ideea aderarii separate a celor doua, desi au demarat negocierile in acelasi timp. Iarasi este vorba despre decizii politice.
Heather Grabbe despre:
Schimbarea polilor de putere in Europa Franta si Germania isi pierd pozitia de centru al „sistemului solar”. Apar nuclee de putere formate din statele central si est-europene, iar influenta lor in modelarea politicii interne si externe a Uniunii Europene va fi importanta. Perspectiva ca Turcia sa ajunga din urma Romania in procesul de aderareEste putin probabil ca acest lucru sa se intample. Turcia este o tara mare, cu probleme mari. Are o populatie de 80 de milioane de locuitori, este axata pe agricultura, nivelul de trai este extrem de scazut. Se adauga probleme de natura politica. Nu este de neglijat nici aspectul ce tine de religie.Uniunea Europeana si populatia RomaInteresul Uniunii Europene este acela ca statele membre sa creeze conditiile necesare prevenirii migratiei populatiei Roma.
Carte de vizita
· Heather Grabbe este director adjunct al Centrului pentru Reforma Europeana din Marea Britanie. Doctor in economie al Universitatii din Birghmingham, master in politica, economie si filozofie al Universitatii Oxford, este specializata in probleme de integrare europeana. Vorbeste fluent limba franceza, italiana si germana.· Cariera sa academica include stagii la Institutul Universitar European din Florenta, Institutul Uniunii Europene pentru Studii pe teme de securitate din Paris si Centrul pentru Relatii Internationale din Varsovia.· Membra marcanta a Consiliulul Institutului Regal pentru Afaceri Internationale, Comitetului Britanic Konigswinter, Consiliului Academic Wilton Park si Asociatiei Britanice pentru Europa Centrala si de Est.