Potrivit sursei citate, instituţiile care au înregistrat progrese în anul 2021, prin eforturile lor, sunt: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţia Muncii din România, Biblioteca Naţională a României, Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Afacerilor Interne.
ADR a prezentat în cadrul Comitetului pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei, datele celei de-a doua monitorizări a gradului de digitalizare a sistemelor informatice aferente evenimentelor de viaţă incluse în Politica Publică de e-guvernare, document strategic aprobat în iunie 2021 de Guvernul României.
Datele au fost colectate în perioada august-decembrie 2022
Astfel, gradul de digitalizare al statului român a crescut cu 6 puncte procentuale faţă de punctul de pornire al monitorizării, în anul 2020.
„Acest exercițiu de monitorizare este efectuat anual, iar datele centralizate de ADR reprezintă un raport de status al digitalizării administrației publice centrale din România. Datele cuprinse în această radiografie au fost colectate în perioada august-decembrie 2022 şi sunt valabile pentru anul 2021”, se precizează într-un comunicat al ADR.
Politica Publică de e-guvernare este aliniată la noile obiective ale Deceniului Digital al Europei, programul de politică al UE pentru 2030 privind transformarea digitală.
Analiza ADR reprezintă raportarea şi evaluarea progreselor fiecărei instituții în parte, conform sarcinilor stabilite prin Politica Publică.
Rafila, detalii despre digitalizarea sănătății și sistemului de telemedicină
Pe de altă parte, în urmă cu o săptămână, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a vorbit despre digitalizarea sănătății și sistemului de telemedicină. El a dat atunci asigurări că acest proces nu va duce la înlocuirea personalului medical și a doctorilor.
„Componenta de telemedicină devine tot mai interesantă şi tot mai necesară. Pe de o parte, devine necesară pentru că este vorba despre accesul la servicii de sănătate al oamenilor mai ales în zone în care personalul medical este deficitar. Pe de altă parte, discutăm despre posibilitatea monitorizării pacienţilor şi oferirii de soluţii terapeutice chiar de la distanţă”, a spus Rafila.
El a menționat că nu trebuie să existe impresia că telemedicina şi digitalizarea vor înlocui vreodată medicii şi personalul medical. Din punctul său de vedere, „interacţiunea oamenilor cu medicul, atunci când au o suferinţă, este esenţială, pentru că ea oferă nu numai încredere, ci şi un anumit tip de percepţie legat de posibilitatea unei evoluţii favorabile.”
