Inca o veste buna dar care, deocamdata, nu foloseste prea mult balantei comerciale: incepand cu data de 9 noiembrie, Comisia Europeana elimina suprataxa de zece euro pe tona, aplicata importurilor de cereale provenite pe cale terestra, fluviala sau maritima din porturile de la Marea Neagra. Asta inseamna ca exporturile romanesti catre piata UE se ieftinesc, devenind, teoretic, ceva mai competitive. Exploatat la maximum, momentul ar putea marca relansarea schimburilor comerciale externe cu cereal
Inca o veste buna dar care, deocamdata, nu foloseste prea mult balantei comerciale: incepand cu data de 9 noiembrie, Comisia Europeana elimina suprataxa de zece euro pe tona, aplicata importurilor de cereale provenite pe cale terestra, fluviala sau maritima din porturile de la Marea Neagra. Asta inseamna ca exporturile romanesti catre piata UE se ieftinesc, devenind, teoretic, ceva mai competitive. Exploatat la maximum, momentul ar putea marca relansarea schimburilor comerciale externe cu cereale, dupa ce, mai bine de un deceniu, agricultura romaneasca a pierdut rand pe rand toate pietele. Cu atat mai mult cu cat o analiza recenta a productiei si exporturilor de grau realizate de tarile este-europene acorda Romaniei sanse de redresare. Estimarile, apartinand UE, arata ca exporturile majore de grau romanesc s-ar putea declansa chiar din aceasta luna, in conditiile in care preturile s-ar putea reduce de la 120 USD/tona la 90-95 USD/tona.
Romanii si-au pierdut propria piata
Cel putin din punct de vedere cantitativ am putea confirma previziunile optimiste referitoare la exporturile de grau. Si in acest an, producatorii romani au realizat supraproductie. Estimarile Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor sunt diferite de cele ale organizatiilor patronale din domeniu si se situeaza undeva intre unu si sapte milioane tone. Prin urmare, marfa de vanzare este. Din pacate, nu doar cantitatea conteaza. Calitatea, pretul si conjunctura pietelor externe contrabalanseaza negativ aparentul avantaj.
Pentru producatorii reuniti in sindicatul Agrostar nu poate fi vorba, nici pe departe, de o explozie a exporturilor de cereale. Nicolae Stefan, presedintele AGROSTAR, considera ca „Romania nu mai este de mult un partener solid. Producatorii au disparut de pe pietele internationale, in principal pentru ca graul romanesc nu mai intruneste standardele de calitate internationale, subventiile acordate producatorilor sunt inexistente, iar suprafetele agricole au fost faramitate de asa maniera, incat nici nu mai poate fi vorba despre o agricultura moderna, intensiva.”
Romanii produc grau scump si prost, pierzand-si chiar si propria piata. Nimeni nu-i poate obliga pe importatori sa renunte din patriotism la afacerile cu grau american subventionat, vedeta sezonului. Cu atat mai mult cu cat oferta americana este extrem de tentanta. Departamentul Agriculturii al Statelor Unite a anuntat ca acorda garantii de credit in valoare de 25 de milioane dolari importatorilor romani. Acestia beneficiaza de garantii de pana la 98% din creditul de baza, pe termene cuprinse intre 90 de zile si un an. In aceste conditii, probabil ca pentru operatorii cu cereale mult mai avantajos va fi un reexport al graului american catre UE decat exportul celui produs in tara.
Grau ecologic produs din saracie
Pesimismul celor de la Agrostar nu este impartasit de toti producatorii. Exista voci care sustin ca graul romanesc ar putea avea succes, asa scump cum este, tocmai pentru ca agricultorii nu au avut mijloacele necesare realizarii productiilor intensive.
Vasile Nucuta, presedintele organizatiei patronale Comcereal (reuneste proprietari de silozuri si comercianti de cereale), are o viziune optimista: „Din lipsa mijloacelor financiare, producatorii nostri, neavand cu ce fertiliza terenurile agricole au obtinut ceea ce se poate numi grau ecologic. Noi folosim in prezent mai putin de 200 de kilograme de ingrasamant la hectar, fata de 700 – 800 kilograme, cat este media din UE. Ceea ce la prima vedere pare un handicap se poate transforma in avantaj. Graul nostru este ecologic, deci, asa scump cum este, are sanse sa cucereasca pietele europene”.
Daca am fi numai noi in zona, poate ca cele de mai sus s-ar adeveri. Concurenta ne sufla insa in ceafa. Polonia, Ungaria, Bulgaria si Iugoslavia au inregistrat cresteri ale productiei de cereale de 58%. Ungurii au recoltat 4,5 milioane tone si se pregatesc sa cucereasca potentialele piete. Circa 700.000 de tone vor fi vandute Romaniei, Slovaciei si Ucrainei, iar alte 400.000 de tone vor lua drumul UE.
Concurenta nu iarta afacerile romanilor
Si chiar daca fostele colege de CAER ar fi mai putin competitive, situatia nu s-ar schimba prea mult. Ultimii doi ani au aratat ca balanta comerciala pe produse agricole, respectiv pe cereale, a fost constant deficitara.
Cantitatile de cereale tranzactionate cu UE nu au fost extraordinare. Importurile principale provin din Franta, tara ce a vandut pe piata romaneasca cereale in valoare de 4,1 milioane USD in 1999, 3,3 milioane USD in 2000 si 9,5 milioane USD in 2001. Tinta predilecta a exportatorilor nostri a fost Italia. Romanii au furnizat italienilor cereale in valoare de 2,7 milioane USD in 1999, 0,5 milioane USD in 2000 si 2,6 milioane USD in 2001. Cifrele nu sunt prea grozave.
Avand in vedere cele de mai sus, daca este sa facem o afacere din eliminarea suprataxei la exportul de cereale in UE, profiturile nu-si vor face simtita prezenta in cursul acestui an. Mai degraba, 2002 se anunta a fi ceva mai favorabil agriculturii romanesti. Realizarea planurilor guvernamentale privind constituirea exploatatiilor agricole si subventionarea producatorilor agricoli ar putea, cat de cat, urni caruta exporturilor de cereale romanesti. Cu toate acestea, saltul nu va fi extraordinar.