Contextul european este mai mult decat favorabil graului romanesc. Cu doua conditii: acesta sa existe in cantitati suficiente si sa aiba calitatea ceruta de piata europeana.
Recolta slaba din acest an a determinat UE sa ridice taxele vamale la importurile de grau din tarile terte. Masura este controversata. Ea vine pe fondul unor mai vechi proteste ale agricultorilor vestici care, concurati fiind de producatorii est-europeni, cer o politica aflata la polul opus: cresterea taxelor la import si contingentarea in limita a 2,3 milioane de tone importuri anuale. Pentru Comisia Organizatiilor din Sectorul Agricol al UE, oprirea graului estic la granite este o urgenta de gradul zero. La fel si pentru comisarul european pentru agricultura. Personaj cunoscut Romaniei, Franz Fischler este de parere ca actualul mecanism de protejare a producatorilor agricoli din statele membre ale UE nu functioneaza, prin urmare trebuie modificat. Importurile de grau ale UE in 2002 vor atinge, pana la sfarsitul anului 9 milioane de tone. Enorm, comparativ cu media anilor anteriori, de circa 2,5 milioane tone. Din cele 9 milioane de tone, circa 5,7 milioane de tone vor veni din Europa de Est. Cauzele, obiective, ridica mingea la fileul unor tari ca Ucraina (cel mai mare exportator din zona Marii Negre), Romania sau Bulgaria.

Recolta putina si proasta ne scoate din carti

Asta nu inseamna ca noi ne vom si valorifica avantajul. Ioan Scurteli, presedintele Asociatiei Patronale a Angrosistilor de Cereale din Romania, este de parere ca graul romanesc se afla prea departe, ca distanta, de pietele vestice, este prea putin si slab calitativ. Productia anului 2002 este estimata la circa 4,4 milioane de tone. Necesarul de consum al populatiei este de 3,5 milioane de tone. Ce ramane nu inseamna ca se si exporta, cu atat mai mult cu cat 30% din recolta nu este panificabila.
Ceva, ceva totusi se va intampla, dar nu de bine pentru consumatorul roman. „Pentru ca preturile mondiale la tona de grau au explodat, ajungand la 140 USD, in conditiile in care media este de 105 USD, este foarte posibil ca si producatorii romani sa creasca preturile la intern. Ei sunt in avantaj. Vor vinde la preturi mari, de peste 120 USD/tona si graul slab calitativ care, in conditii normale, costa cam 90 de USD/tona. Afectati sunt consumatorii interni, cumparatorii”, afirma Ioan Scurteli.
Parerea sa este impartasita si de Patronatul din Industria de Morarit si Panificatie. Presedintele acestuia, Aurel Popescu, este sigur ca, de indata ce morarii vor cumpara graul mai scump, va creste pretul fainii, cu atat mai mult cu cat presiuni in acest sens exista deja. De resimtit, efectul se va resimti in buzunarul consumatorului de produse de panificatie. Le va cumpara la preturi mai mari, fara a avea garantia calitatii produselor, avand in vedere procentul mare de grau de calitate inferioara din productia acestui an.
Iata cum un aparent avantaj pentru comertul extern cu cereale al Romaniei este in realitate in detrimentul pietei interne. Tragand linie dupa primele sapte luni ale anului, Ministerul Agriculturii spune ca Romania a exportat 152 de mii de tone de grau. Circa jumatate a avut ca destinatie UE. Cu o asemenea performanta, probabilitatea ca exporturile romanesti sa ciupeasca din cota Ucrainei (detine 70% din importurile catre UE) este aproape inexistenta.

Pretul materiei prime decide cat costa painea

In pretul painii si al produselor de panificatie, materia prima, respectiv faina, are o pondere de 60%-70%. Restul de 30% sunt cheltuielile cu munca vie, industrializare, aprovizionare etc. Luand in calcul posibila crestere a preturilor la graul din productia interna, specialistii estimeaza o scumpire cu 3%-4% a acestor produse in urmatoarele luni.