linistit fara sa apeleze prea mult la banii de hartie. Zilierii primesc „salariul” in produse, taranii livreaza materia prima unitatilor de procesare si primesc inapoi zahar, ulei sau faina. Mai mult, exista „tarife” standard pentru taierea porcului sau pentru muncile din gospodarie.”Pentru jumatate de zi de lucru – taiat lemne, maturat curtea, stropit gradina – eu dau doi litri de vin si doua-trei kilograme de cartofi ori un kilogram de malai sau de fasole. Pentru munca la camp, cum ar fi prasitul sau culesul porumbului ori al cartofilor, in ultimii ani oamenii cer si bani, nu numai produse”, explica Elena Popa, din satul nemtean Savinesti. Dar cei mai multi tarani sunt angajati in trocul cu produse regionale. „In Brasov vin tarani din sud cu porumb. Anul acesta, „cotatia” este un kilogram de porumb contra unuia de cartofi. De obicei, porumbul este mai ieftin, insa in acest an pretul cartofului a scazut mult, datorita productiei mari din toamna asta. Alti tarani din Vrancea schimba ceapa, gogosari si, in premiera, vin pe cartofii din Brasov”, spune Mircea Costinas, fermier din Brasov.”Se pleaca toamna cu porumb, cartofi ori mere, si se merge in Vrancea dupa struguri sau dupa vin gata facut. Nu exista ceva fix. Te intelegi cu omul in functie de calitatea produselor. De exemplu, eu am dat doua kilograme si jumatate de mere pe un litru de vin”, explica Dumitru Mihai, din Radaseni, Suceava.
Companiile au invatat lectia de la tarani
Nici firmele nu se sfiesc sa recurga la tot felul de schimburi in natura. Mai ales cele din domeniul agricol recurg la aceasta modalitate. „Trocul e o modalitate de grabire a platii. Facem troc cu furnizorii de cereale si cu transportatorii, carora le dam carne de pasare sau de porc”, spune Mihai Daschievici, directorul Fabricii de Nutreturi Combinate din localitatea damboviteana Babeni.De altfel, societatile comerciale apeleaza frecvent la plata in produse a taranilor, modalitate convenabila ambelor parti. Taranii fac rost de produse deficitare, si pe care le pot schimba usor in alte produse sau servicii. Astfel, proprietarii de pamant primesc de la arendas si intre 300 si 600 de kilograme de grau pentru fiecare hectar arendat. Producatorii de sfecla primesc la schimb, in medie, 50 de kilograme de zahar pentru fiecare tona de sfecla livrata procesatorilor. Zaharul, ca si uleiul, este o moneda forte de schimb, pentru ca se gaseste mai rar decat, sa zicem graul sau cartofii, si atunci cota este mai ridicata. Si prestarile de servicii se traduc, de multe ori, in produse. „Noi depozitam marfa fostelor IAS-uri si primim plata pentru receptionare, conditionare, eventual uscare, in produsul stocat, grau, orz, porumb sau floarea soarelui”, spune managerul unui siloz din sudul tarii.
Trocul modern vorbeste englezeste
Insa nu doar companiile din domeniul agriculturii si alimentatiei folosesc trocul. Chiar daca este botezat altfel, mai pompos si neaparat cu un termen de la Londra ori New York, diferentele fata de schimburile dintre tarani sunt doar de nuanta.Barterul este cel mai adesea utilizat in publicitate. Reclama din mass-media se vinde de multe ori nu pe bani, ci in schimbul altor spatii publicitare sau al unor produse. Un dealer auto poate, de exemplu, sa obtina reclama in schimbul unei masini pe care o ofera unui post de televiziune, pentru uz propriu sau pentru a fi acordata ca premiu al unui concurs. De multe ori, spatiul publicitar obtinut in barter este obiectul mai multor tranzactii succesive, care ii pot creste sau, din contra, scadea valoarea. Alt tip de troc utilizat pe scara larga in economia Romaniei il reprezinta compensarile sau clearing-ul. Acestea se utilizeaza intre un debitor si creditorul acestuia, insa compensarile in lant nu sunt deloc o raritate. Sistemul este mai mult decat simplu: in lipsa de lichiditati, datornicul ofera produse sau servicii. „Acum un an si jumatate aveam scadente mai multe plati catre cei care ne transporta componentele de calculator. Pentru ca nu aveam decat jumatate din bani, le-am oferit in schimb cateva computere la pret redus si asistenta tehnica de specialitate pentru 12 luni”, povesteste Cristian S., patronul unei firme de IT. Trocul, fie ca e vorba de barter, fie ca e vorba de clearing, se utilizeaza, de multe ori, si intre state. Cat despre switch trading, aceasta procedura se aplica atunci cand nu toate produsele oferite in schimbul unei datorii sunt dorite de compania sau tara creditoare. Exista institutii specializate in gasirea unor clienti in astfel de cazuri, evident in schimbul unui comision.”Trocul reflecta un anume stadiu de dezvoltare a unei economii in care schimburile nu s-au fluentizat. Totodata, trocul excesiv este o premisa pentru aparitia arieratelor si pentru crearea unei economii virtuale, in care vanzarile inregistrate nu se produc efectiv”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).In opinia sa, acordurile de clearing pe care Romania le incheia inainte de 1990 cu tarile membre CAER, dar si cu alte state, ca India ori Pakistanul, au avut contributia lor la distorsionarea economiei si la deturnarea fluxului comercial. „De multe ori primeam marfuri de care nu aveam in realitate nevoie si de care ne chinuiam apoi sa scapam”, spune Pogonaru.E adevarat ca barterul sau clearing-ul se folosesc si in economii puternice si cu traditie. Insa utilizarea exagerata a acestor schimburi nu este benefica si chiar poate sa conduca la aparitia si consolidarea unor mecanisme economice ineficiente, periculoase sau chiar ilegale.
VALUTE FORTE ALE ECONOMIEI DE TROC
· Graul. Arenda se calculeaza in kilograme de grau la hectar, chiar daca arendasul cultiva porumb, orz sau floarea soarelui. Plata este transformata apoi in bani, la pretul pietei (in lipsa unei burse, acesta poate fi ales arbitrar).
· Zaharul si uleiul. Sunt produse industriale, greu perisabile, care pot fi schimbate in orice produs agricol sau in servicii.
· Porumbul si cartoful. Sunt produse regionale, se schima intre cei din sud si taranii din centru si nord.
· Vinul, tuica si palinca. Se tranzactioneaza de cele mai multe ori intre persoane fizice si constituie plati pentru mici servicii sau lucrari private.
· Carnea. Se foloseste pentru plata furnizorilor, dar si a angajatilor fermelor de crestere a porcilor si pasarilor.
· Laptele. Fermierii cu exploatatii mai mari de vaci primesc utilaje moderne de la procesatori in schimbul livrarii unei cantitati de lapte.
