Grecia a cerut finanţare de la bugetul UE pentru construirea gardurilor de la frontierele externe
Așadar, ministrul pentru Afaceri Europene din Grecia a spus că Uniunea Europeană ar trebui să fie „francă şi deschisă” şi să recunoască faptul că „gardurile funcţionează şi ele nu ar trebui să fie condamnate de Comisia Europeană”.
La rândul său, ministrul german pentru Afaceri Europene, Anna Lührmann, a afirmat că ţara sa „nu crede în propunerile„ respective, în timp ce omologul său sloven Andrej Stancik a spus că trebuie făcut mai mult pentru a proteja graniţele blocului comunitar, conform dpa.com
Miniştrii Afacerilor Europene discută despre problema creşterii numărului de migranţi ilegali
Potrivit secretarului de stat francez pentru Afaceri Europene, Laurence Boone, „banii UE există şi pentru a ajuta la protecţia frontierelor externe”.
Miniştrii Afacerilor Europene din UE discută la Bruxelles despre problema controversată a creşterii numărului de solicitanţi de azil şi de migranţi ilegali care vin în Uniunea Europeană.
Într-un interviu acordat European Newsroom săptămâna trecută, comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson s-a pronunţat împotriva ideii, apreciind că gardurile şi zidurile nu sunt „o bună soluţie” la problema migraţiei.
În octombrie 2021, 12 ţări membre ale UE, printre care Austria, Polonia şi Ungaria, i-au cerut Comisiei Europene să finanţeze construirea de bariere fizice de la bugetul UE, însă executivul comunitar a respins proiectul.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a readus în discuţie această chestiune în luna ianuarie, când a solicitat alocarea de la bugetul UE a sumei de 2 miliarde de euro pentru extinderea gardului de la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
Amintim că poliția din Grecia a anunțat în trecut că a destructurat o rețea internațională de trafic de persoane care transfera ilegal cetățeni străini în Grecia și le facilita plecarea în alte țări prin aeroportul din Atena. Poliția a declarat că rețeaua le furniza documentele de călătorie necesare.
În cadrul unei operațiuni polițienești de amploare desfășurate în mai multe zone din regiunile Attica și Salonic, au fost arestate în total 18 persoane suspectate de apartenență la organizația criminală.
Printre aceștia se număra și presupusul lider al rețelei, în timp ce 13 migranți fără documente au fost găsiți și au fost lansate procedurile de expulzare a acestora.
