Grecia: Oficiul de statistică (Elstat) a informat că în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent, PIB a crescut cu 0,5%, după un avans de 0,2% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. Tehnic, două trimestre consecutive de creştere a PIB reprezintă încheierea recesiunii. 

"Economia greacă nu a cunoscut un ritm de creştere comparabil după primul trimestru din 2008", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului grec Dimitris Tzanakopoulos. 

Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2016 atât Guvernul de la Atena cât şi Comisia Europeană mizează în continuare pe un recul al PIB-ului Greciei de 0,3%, urmând ca abia în 2017 Grecia să înregistreze o creştere anuală, de 2,7%. 

Exceptând un scurt răgaz în 2014, economia Greciei s-a contractat constant începând din 2008 pe măsură ce creditorii internaţionali (Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) au impus măsuri dure de austeritate în schimbul împrumuturilor destinate să menţină ţara pe linia de plutire. Însoţite de tăieri de salarii şi pensii precum şi de majorări de taxe, aceste măsuri de austeritate au avut un impact devastator asupra cererii interne şi cheltuielilor de consum, motoarele economiei Greciei. 

La şase luni de la venirea sa la putere, la începutul lui 2015, Guvernul de stânga condus de Alexis Tsipras a fost nevoit să accepte un al treilea plan de asistenţă. În schimb, în luna mai a acestui an, partenerii din zona euro şi FMI au convenit, în principiu, o uşurare a datoriei Greciei, dar până acum nu au căzut de acord asupra ritmului şi amplorii unei restructurări pe termen lung a datoriei. Germania, principala forţă economică a UE, a cerut amânarea unui astfel de reduceri pentru finalul lui 2018. 

Grecia pierde anual între 10 şi 16 miliarde euro din cauza evaziunii fiscale, conform unui studiu prezentat de compania de consultanţă Ernst&Young, la o conferinţă la Salonic, potrivit agenţiei EFE.

Numai din nedeclararea TVA, statul are pierderi anuale de şase miliarde euro, la care se adaugă, printre altele, o evaziune cuprinsă între 3,5 şi 8,4 miliarde euro din impozite neplătite de persoane fizice.

Conform firmei de consultanţă, principalii factori care alimentează frauda sunt: creşterea continuă a impozitelor, birocraţia, un exces de reglementare şi lipsa culturii fiscale.

Premierul Alexis Tsipras, când şi-a asumat conducerea Guvernului, în urmă cu doi ani, a declarat că lupta împotriva fraudei este unul dintre obiectivele sale principale.

Realitatea este însă mai complicată, nu numai din cauza lipsei de fonduri şi de personal pentru întărirea controalelor Fiscului, dar şi a imposibilităţii multor cetăţeni de a face faţă presiunii fiscale în creştere, cu atât mai mult cu cât aceasta se adaugă multiplelor reduceri ale veniturilor.

Un instrument cu ajutorul căruia Guvernul intenţionează să îmbunătăţească colectarea este promovarea utilizării cardurilor de credit la plăţi.

Cotidianul Kathimerini scria marţi că Executivul a prezentat creditorilor o serie de propuneri pentru a da facilităţi fiscale celor care utilizează mai intens acest instrument de plată.

Astfel, Guvernul vrea să acorde reduceri fiscale celor care achită peste 80% din cheltuielile anuale cu carduri de debit sau de credit.

AGERPRES