Această emisiune excepţională de obligaţiuni vine în contextul în care autorităţile de la Atena se aşteptau să primească în data de 16 noiembrie o nouă tranşă de 31,5 miliarde de euro din pachetul de sprijin convenit cu UE şi FM. Potrivit deciziilor adoptate la reuniunea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro, acordarea noii tranşe din ajutorul destinat Greciei a fost amânată, cu o săptămână, până pe data de 20 noiembrie.
Guvernul de la Atena speră să poată rambursa obligaţiunile cu maturitatea la o lună după ce vor primi noua tranşă de 31,5 miliarde de euro. ‘Ne aşteptăm ca următoarea tranşă să fie eliberată înainte ca obligaţiunile cu maturitatea la o lună să expire’, a declarat un oficial din Ministerul grec de Finanţe, explicând de ce Atena a ales marţi să emită titluri cu maturitatea la o lună.
În mod normal, Grecia organizează în fiecare lună emisiuni de obligaţiuni cu maturitatea la trei şi şase luni, de obicei cu o valoare mai mică de două miliarde de euro. Începând din 2010 Grecia a fost exclusă practic de pe pieţele internaţionale de capital ca urmare a dobânzilor deosebit de mari cerute de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni greceşti.
Creditorii publici nu pot renunţa la creanţele lor faţă de Grecia, dă asigurări ministrul german de finanţe
Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a exclus o posibilă reducere a datoriei Atenei din partea creditorilor publici şi a afirmat că Grecia nu va primi fonduri suplimentare, dar că vor trebui identificate măsuri alternative pentru acoperirea deficitului bugetar al statului grec, relatează agenţia EFE.
"Majoritatea creditorilor publici au spus că, potrivit legislaţiei lor naţionale, această posibilitate este exclusă", indiferent ce susţine Fondul Monetar Internaţional, a declarat Schaeuble la o conferinţă de presă comună cu omologul său francez, Pierre Moscovici, ocazionată de reuniunea Eurogrup şi a ECOFIN.
Având în vedere că sectorul privat nu mai poate suporta o reducere adiţională a datoriei Greciei, trebuie studiate alte variante, a punctat oficialul german. ‘Nu există motive să aducem mai muţi bani în program. Trebuie să găsim alte căi de acoperire a deficitului. Nu este ceva ideal, dar este imaginabil. Este vorba de garanţii, nu de contribuţii’ în bani, a detaliat Schaeuble.
Astfel, printre măsurile avute în vedere pentru reducerea deficitului grec se numără răscumpărarea datoriei, extinderea termenelor scadente şi ca BCE să renunţe la dobânzile pe care ar trebui să le încaseze din achiziţia titlurilor de valoare de 55 de miliarde de euro emise de guvernul de la Atena, aceste încasări, estimate la 15 miliarde de euro, urmând să fie transferate băncilor centrale naţionale, pentru ca ulterior ele să fie transferate de guverne către statul grec.
Eurogrupul a acordat luni încă doi ani Greciei pentru a-şi reduce deficitul bugetar, şi anume până în anul 2016. Cât priveşte sustenabilitatea datoriei, ministrul german a opinat că recesiunea din Grecia şi criza economică globală fac ca obiectivul reducerii datoriei publice a Greciei la 120% din PIB până în anul 2020 ‘să fie probabil prea ambiţios’. Zona euro intenţionează să acorde încă doi ani pentru realizarea acestei ţinte de deficit, dar FMI susţine menţinerea calendarului deja stabilit.
Miniştrii de finanţe din zona euro se vor întâlni marţea viitoare la Bruxelles pentru a încerca să depăşească dezacordurile dintre ei, astfel încât Grecia să poată primi tranşa de 31,5 miliarde de euro, blocată în luna iunie.
Sursa: Agerpres
