Grecia, ajutată să ascundă datoriile

Bănci de pe Wall Street precum Goldman Sachs au folosit instrumente financiare complexe de timpul celor care au fost la originea crizei financiare americane, pentru a ajuta Grecia să ascundă amploarea datoriilor, potrivit publicaţiei New York Times (NYT), citată de AFP. Un program pregătit de Goldman Sachs a permis guvernului elen, în 2001, chiar după intrarea Greciei în zona euro, să se împrumute de ordinul miliardelor, potrivit unor surse apropiate tranzacţiei, citată de publica

Bănci de pe Wall Street precum Goldman Sachs au folosit instrumente financiare complexe de timpul celor care au fost la originea crizei financiare americane, pentru a ajuta Grecia să ascundă amploarea datoriilor, potrivit publicaţiei New York Times (NYT), citată de AFP.

Un program pregătit de Goldman Sachs a permis guvernului elen, în 2001, chiar după intrarea Greciei în zona euro, să se împrumute de ordinul miliardelor, potrivit unor surse apropiate tranzacţiei, citată de publicaţie.

Această schemă a fost ascunsă publicului întrucât a fost sub forma unei tranzacţii cu valută şi nu a unui împrumut şi a ajutat Grecia să respecte regula UE în domeniul deficitului bugetar, dar să cheltuiască mai mult decât îşi putea permite.

Comision de 300 de milioane de dolari

Pentru această tranzacţie, Goldman Sachs a primit un comision de circa 300 de milioane de dolari, potrivit mai multor bancheri citaţi de NYT.

În schimbul banilor, guvernul de la Atena a renunţat la venituri viitoare, precum taxele de aeroport sau veniturile de la loterie.

Aceste acorduri nu au fost înregistrate ca datorii, astfel încât autorităţile de reglementare şi investitorii au fost înşelaţi în privinţa gradului de îndatorare a ţării.

Falimentul Greciei ar afecta băncile care i-au împrumutat bani

La începutul lunii noiembrie 2009, cu trei luni înainte ca Atena să devină epicentrul crizei actuale din zona euro, o echipă de la Goldman Sachs, condusă de preşedintele instituţiei, Gary Cohn, a venit la Atena cu propunerea unui instrument financiar care ar fi permis Greciei să amâne pe termen lung plata datoriilor publice. Mecanismul a fost însă respins.

Amploarea datoriilor Greciei a făcut din euro ţinta atacurilor pieţei financiare şi a pus la încercare solidaritatea ţărilor care folosesc moneda unică.

Falimentul Greciei ar afecta băncile care i-au împrumutat bani şi ar avea efecte la nivel mondial, notează NYT.

Ca şi instituţiile financiare salvate de la faliment prin fonduri publice, Grecia „este prea mare pentru a cădea”, potrivit publicaţiei americane.

SURSA: Mediafax