Ministrul grec al justiţiei, Nikos Paraskevopoulos, a ameninţat miercuri că va da undă verde implementării unei decizii a Curţii Supreme de la Atena, până în prezent neaplicată, ce prevede posibilitatea confiscării bunurilor germane de pe teritoriul grec, drept compensaţie pentru crimele şi pagubele comise de nazişti în Grecia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relatează AFP.
'Cu titlu personal, cred că autorizarea aplicării acestei decizii trebuie dată şi sunt a gata să o dau', a declarat el în timpul unei dezbateri parlamentare pe tema reactivării unei comisii a legislativului de la Atena constituite pentru investigarea crimelor comise de nazişti. Dar oficialul grec a recunoscut totodată că aplicarea respectivei decizii este, 'sub aspect juridic, o problemă complexă', iar o hotărâre definitivă în acest sens depinde de evoluţia negocierilor dintre Atena şi Berlin, precum şi de avizul parlamentului grec.
Urmaşii greci ai victimelor din Al Doilea Război Mondial cer de circa 20 de ani despăgubiri statului german, dar Berlinul a refuzat mereu să dea curs acestor solicitări, considerând că problema respectivelor compensaţii a fost soluţionată printr-un acord bilateral în anul 1960.
În urma unor astfel de plângeri, un tribunal grec a decis în anul 1997 că Germania trebuie să plătească 28,6 milioane de euro. În anul 2000, în urma unei alte plângeri formulate de apropiaţii victimelor masacrului de la Distomo (în centrul Greciei) şi pe baza deciziei din 1997, Curtea Supremă de la Atena a hotărât că averile germane de pe teritoriul grec pot fi confiscate, dar ministrul socialist al justiţiei de la acea vreme nu a autorizat aplicarea hotărârii.
Deşi majoritatea partidelor greceşti consideră că Germania trebuie să plătească Greciei indemnizaţii de război, problema a fost readusă oficial în discuţie doar de stânga radicală Syriza după ce a preluat recent conducerea executivului. În ce priveşte sumele pe care Grecia le pretinde, estimarea autorităţilor de la Atena este de circa 108 de miliarde de euro pentru infrastructurile distruse, plus rambursarea unui împrumut forţat acordat naziştilor între anii 1942 şi 1944, a cărui valoare actualizată ar fi de circa 54 de miliarde de euro.
Dar şi noul guvern de la Atena s-a lovit de un refuz ferm din partea Berlinului, care apreciază că problema despăgubirilor este 'închisă definitiv', după cum a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, care a îndemnat autorităţile de la Atena să se concentreze pe temele de actualitate şi de viitor, admiţând totuşi că Germania este conştientă de 'responsabilitatea ei istorică pentru suferinţele pe care regimul nazist le-a provocat în numeroase ţări din Europa'
AGERPRES