De asemenea, Varoufakis a anunţat că Grecia ar putea introduce o taxă de 15% pentru depozitele străine nedeclarate şi una de 30% în cazul depozitelor nedeclarate la băncile domestice, tot în încercarea de a-i stimula pe evazionişti să-şi legalizeze activele.

'Ar putea fi, de exemplu, o mică taxă pentru retragerile de la ATM-uri. Acest lucru este în discuţie, dar, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie', a spus Varoufakis, care a respins categoric posibilitatea unei taxe pe depozitele bancare.

Ministrul grec de Finanţe a adăugat că Atena discută cu autorităţile elveţiene un plan conform căruia cei care au depozite bancare peste hotare vor avea şansa de a le declara şi a plăti o taxă, dar vor evita sancţiuni mai dure.
Conform unui acord de dezvăluire voluntară, grecii care au fonduri nedeclarate anterior în băncile elveţiene ar urma să le legalizeze prin plata unei taxe de 15%.

'La un nivel mic al taxei, de exemplu 5%, există un obstacol moral care vizează legalizarea evaziunii fiscale. În schimb, o taxă mare, de 30%, este un risc, pentru că aceste depozite ar putea pleca în Insulele Cayman', a spus Yanis Varoufakis, adăugând că discuţiile cu autorităţile elveţiene continuă.

După izbucnirea crizei datoriilor, în 2010, grecii au trimis peste hotare mai multe miliarde de euro, pe fondul îngrijorărilor că ţara ar putea intra în incapacitate de plată sau ar putea să iasă din zona euro. Ieşirea banilor din ţară a afectat băncile elene, care au devenit dependente de finanţarea oferită de Banca centrală a Greciei. O parte din aceşti bani au ajuns în Elveţia.
Autorităţile de la Atena nu sunt interesate atât de mult de repatrierea acestor bani cât de taxarea lor, pentru a pune capăt crizei de lichidităţi.

'Nu credem în procesul de repatriere. Ceea ce ne interesează pe noi este să legalizăm aceste depozite', a spus Varoufakis.

În prezent, Grecia poartă negocieri intense cu creditorii internaţionali pentru eliberarea unei noi tranşe din programul de ajutor care este condiţionată însă de adoptarea de reforme economie de autorităţile de la Atena.

Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras şi-a exprimat speranţa că va ajunge la un acord cu creditorii în următoarele zile, în timp ce reprezentanţii Uniunii Europene şi FMI sunt mai pesimişti şi spun că discuţiile avansează prea lent.

SURSA: Agerpres