Samaras subliniază că ţara sa este decisă să adopte noi măsuri de austeritate pentru a putea economisi 11,7 miliarde de euro şi a rămâne în eurozonă, dar că acestea ar trebui să se aplice pe patru ani în locul celor doi ani prevăzuţi. ‘În loc să adoptăm aceste măsuri de 11,7 miliarde de euro în doi ani de zile, ar fi mai bine să le aplicăm începând din acest an până în 2016’, a spus Samaras.
Mai mulţi responsabili europeni şi ai Fondului Monetar Internaţional /FMI/ i-au oferit Atenei, în marja reuniunii miniştrilor de finanţe din zona euro desfăşurate vineri în Cipru, motive să spere la un asemenea răgaz.
‘Grecia a prezentat un buget ambiţios. Noi îi vom oferi timpul de care are nevoie, însă nu cred că /îi vom oferi/ şi mai mulţi bani’, a declarat ministrul austriac Maria Fekter.
‘Există mai multe voci care pledează pentru ajustări /de termene/, iar răgazul de timp poate fi considerată o opţiune de luat în seamă’, a spus directoarea generală a FMI, Christine Lagarde.
Grecia se află sub presiune din partea principalilor săi creditori – BCE, FMI şi UE – în vederea realizării unor economii suplimentare de 11,5 miliarde de euro. De aceste eforturi depinde raportul troikăi de creditori, ca şi acordarea unei noi tranşe de ajutor în valoare de 31,5 miliarde de euro, vitală pentru Grecia, care are o nouă scadenţă în noiembrie.
Ajutorul financiar este necesar pentru recapitalizarea băncilor greceşti şi rambursarea a 4,6 miliarde de euro pe care statul grec le datorează sectorului privat, a declarat Samaras publicaţiei americane.
Premierul grec a mai subliniat necesitatea ca ţara sa să obţină lichidităţi de la BCE, în condiţiile în care Atena nu mai are acces la pieţele financiare. ‘Alte ţări au acces la pieţe, în timp ce Grecia – nu. Prin urmare, avem nevoie de lichidităţi prin BCE’, a spus Samaras
SURSA: Agerpres
