Aşadar, şi după experienţa gre­ceas­că, dorinţa unora ca România să intre mai rapid în zona euro, prin relaxarea condiţiilor solicitate, e doar un vis.

De la introducerea monedei euro, ni­cio ţară nu a avut probleme atât de mari cum are Grecia în prezent. Se vehiculează scenarii de neimaginat cu un an, doi în urmă: ieşirea Greciei din zona eu­ro, intrarea în incapacitate de plată şi altele asemenea. Puţin probabil să se întâmple aşa ceva. Grecii se pare că au mizat greşit: s-au gândit că ţările frăţeşti din Europa, cărora le curge tot euro prin vene, vor sări imediat să-i ajute să stea liniştiţi la plajă. Mi­niştrii europeni de finanţe le‑au dat greci­lor un răspuns scurt: nici să nu vă gândiţi! Trebuie să vă rezolvaţi singuri problemele. Dar în ce situaţie se află Grecia? Deficitul bugetar a urcat anul trecut la 12,7% din PIB. Nu putem să nu comparăm cu România: la noi, deficitul s-a încadrat în ţinta progno­zată, de 7,3%, şi ar urma să coboare în acest an la 5,9. Datoria publică a grecilor este mai mare decât tot PIB-ul lor: 113%. Datoria publică a României este mai mică de 30%!!! Printre cele mai mici din Europa. Standardul european, sub care ar trebui să ne menţinem pentru aderarea la euro, este de 60%. De fapt, oricât ar părea de ciudat, ponderea scăzută a datoriei publice este singurul criteriu pe care ţara noastră îl îndepli­neş­te deja pentru a putea adopta moneda euro.

Anul trecut, toate agenţiile de rating au scăzut nota la purtare acordată Greciei. României nu i-a mai fost scăzut ratingul din 2008, iar de curând agen­ţiile au îmbunătăţit perspectiva pentru economia românească, unele părând puţin chiar prea optimiste, făcând, de exemplu, prognoze de creştere economică de 2,3%. Grecii încă nu par convinşi că vor fi lăsaţi să-şi rezolve singuri problemele. Măsurile pe care şi le propun, reducerea salariilor bugetarilor cu zece procente, îngheţarea pensiilor şi majorarea accizelor la alcool şi tutun, par prea lejere pentru criza pe care trebuie s-o rezolve. Se vorbeşte despre necesitatea unui acord cu FMI, dar situaţia ar fi inedită: nicicând o ţară din zona euro nu a avut un astfel de acord şi nici nu era de imaginat că se va ajunge aici. Europenii au avut probleme cu grecii şi în momentul când s-a introdus moneda euro: pentru că grecii nu îndeplineau chiar toate criteriile, au mai falsificat câteva cifre. S-a descoperit mai târziu, când în Grecia circula deja noua monedă şi nimic nu s-a mai schimbat.

Cum ne afectează ce se întâmplă acum în Grecia? Europenii au în­ţeles că, dacă sunt îngăduitori a­tunci când primesc noi state sau dacă mai închid ochii la neîndeplinirea crite­riilor pentru adop­tarea euro, această to­leranţă se va întoarce împotriva celorlalţi. Aşadar, şi după experienţa grecească, do­rinţa unora ca România să intre mai rapid în zona euro, prin relaxarea con­diţiilor solicitate, e doar un vis. Banca Cen­trală

Europeană va ţine uşile baricadate pentru orice ţară care nu respectă la sânge condiţiile pe care le impune clubul. De fapt, acesta este marele obiectiv pe care-l are România pentru următorii ani: Euro. Dacă celelalte obiective majore (UE şi NATO) au avut o mare încărcătură politică, euro înseamnă obiective clare, cifre, standarde fi­nanciare care au un mare cusur: atacă la buzunar…