Criterii dificil de îndeplinit pentru acordarea de vize de aur de către Grecia
Joi, Ministerul elen de Finanţe a prezentat o serie de modificări aduse programului de acordare de vize de aur. Astfel, a fost crescută suma minimă pe care un străin trebuie să o investească pentru a obţine un permis de rezidenţă. Această decizie a fost luată în încercarea de a aborda criza imobiliară din Grecia, anunță Bloomberg.
Începând cu 2014, Grecia a oferit permise de rezidenţă străinilor care au investit cel puţin 250.000 de euro într-o proprietate. Această ofertă a fost considerată atractivă în comparație cu programele similare din Spania și Țările de Jos. Acolo, costurile sunt de câteva ori mai mari.
În ultimii ani, Guvernul elen a majorat valoarea minimă a investiţiei necesare pentru obținerea permisului de rezidență. În august anul trecut, pragul minim de investiții pentru acordarea unei vize de aur a fost crescut la 500.000 de euro în zone populare precum Salonic. Dar și unele zone din Atena și insulele Mykonos și Santorini.
Investiția trebuie să fie de minimum 800 de mii de euro
Conform noilor reglementări dezvăluite joi seara, autorităţile de la Atena au luat o decizie similară. Investitorii vor trebui acum să investească cel puţin 800.000 de euro în zonele enumerate anterior. Precum şi în insulele cu populaţii de peste 3.100 de locuitori, potrivit Ministerului de Finanţe.
Modificările vor intra în vigoare la 31 martie. În restul ţării, pragul pentru acordarea de vize de aur a fost majorat de la 250.000 până la 400.000 de euro. În toate cazurile, investitorii vor trebui să achiziționeze o proprietate cu o suprafaţă de peste 120 de metri pătrați, care să nu poată fi utilizată pentru a fi închiriată pe termen scurt.
Mulți consideră că modificările nu vor reuși să controleze costurile cu locuințele. Cu toate că Guvernul de la Atena susține că planul îi va descuraja pe investitorii străini să achiziționeze proprietăți în zonele dezirabile.
„Programul golden visa nu are nimic de a face cu creşterile de preţuri”, spune Athina Drakopoulou, dând vina pe tendinţa de închirieri pe termen scurt.
La finele anului trecut, Athina Drakopoulou a fost nevoită să-și închidă magazinul de artizanat pe care îl deținea de 13 ani în Koukaki, un cartier din apropierea Acropolei. Proprietarul spațiului i-a dublat chiria. Drakopoulou nu a putut concura cu investitorii interesați de cafenele și Airbnb.
S-a redus numărul locuințelor disponibile la închiriat
Potrivit multor analiști, lipsa ofertei este adevăratul vinovat. Criza financiară a pus capăt noilor construcții timp de aproape un deceniu. Chiar dacă populația Greciei a rămas mai mult sau mai puțin stabilă, numărul de locuințe disponibile pentru închiriere s-a redus. În paralel, platforme precum Airbnb au transformat locuințele în proprietăți disponibile pentru închiriere pe termen scurt. Unii proprietari nemulțumiți de fiscalitate au preferat să lase locuințele nelocuite în loc să le pună pe piață.
Vizele de aur sunt considerate „o picătură într-un ocean comparativ cu cererea crescută”, conform lui Ilias Lekkos, economist șef la Piraeus Bank. Potrivit acestuia, aproximativ 18.000 de persoane au participat în programul de golden visa de la lansarea sa. Doar un mic număr de case au fost retrase de pe piață. Lekkos afirmă că este nevoie de stimulente pentru construcția de noi locuințe.
Conform analiștilor de la Piraeus Bank, aproximativ 200.000 de unități de locuințe sunt necesare pentru a acoperi cererea la nivelul întregii țări.
În efortul de a rezolva criza de spații locative, Guvernul grec a început să implementeze măsuri. Din acest an, proprietarii sunt obligați să înființeze o firmă și să plătească o taxă de 13%, similară cu cea aplicată hotelurilor, în cazul în care închiriază cel puțin trei proprietăți pe termen scurt.
De asemenea, începând din februarie, Guvernul grec va acoperi 40% din costul lucrărilor de renovare, sau până la 10.000 de euro, pentru apartamentele al căror proprietari sunt dispuși să le închirieze pe termen lung. Cu toate acestea, dat fiind faptul că închirierea prin intermediul platformei Airbnb aduce în medie 100 de euro pe noapte, într-o țară unde salariul minim este de aproximativ 780 de euro pe lună, inițiativa Executivului ar putea să nu fie una atrăgătoare pentru proprietari.
