Suma reprezintă dividendele pentru acţiunile preferenţiale pe care statul elen le deţine în bănci, după o injecţie de capital de 5 miliarde de euro în 2008. Totuşi, reprezentanţii FMI, UE şi BCE susţin că suma necesară recapitalizării băncilor elene va creşte dacă vor fi plătite dividendele, iar procesul ar trebui oprit. Asta înseamnă că Ministerul de Finanţe din Grecia va obţine venituri mai mici cu 555 milioane de euro faţă de cât estima pentru acest an şi va trebui să găsească alte surse de venit.
Oficialii UE, FMI şi BCE au propus ca Grecia să încerce să-şi majoreze veniturile prin nou taxe sau majorarea celor existente sau să renunţe la primele de vacanţă de 1.000 de euro pentru angajaţi publici în 2012.
Oficialii de la Atena se opun acestei solicitări iar surse anonime au anunţat că adjunctul ministrului elen de finanţe, Christos Staikouras, a anunţat că va demisiona dacă creditorii internaţionali nu renunţă la solicitările lor.
Conform celui de-al doilea pachet de asistenţă financiară pentru Grecia, sunt prevăzuţi 50 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor viabile şi acoperirea costurilor pentru altele.
Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS) a injectat deja 18 miliarde de euro în cele mai mari patru bănci elene dar restul finanţării se va relua numai când creditorii internaţionali (UE, BCE şi FMI) vor acorda următoarea tranşă de 31,5 miliarde de euro, din pachetul de asistenţă financiară.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
