"Este evident că va exista un al doilea program pentru Grecia. Nu vă pot spune cifra exactă pentru că totul depinde de volumul implicării pe care sectorul privat va dori să şi-l asume", a spus Jean-Claude Juncker.
"În calitate de preşedinte al Eurogrupului sunt pe cale să negociez o soluţie globală pentru Grecia, împreună cu cei 17 miniştrii de Finanţe din zona euro", a adăugat Juncker.
Cu o zi în urmă, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a estimat că acest al doilea program pentru Grecia ar urma să se ridice la 90 de miliarde de euro. "Pentru moment, este prea devreme să anunţăm cifre definitive", a apreciat Jean-Claude Juncker.
În luna mai 2010, Grecia a primit de la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană un plan de sprijin în valoare de 110 miliarde de euro pe trei ani. Conform presei grecești, împrumutul care se apropie va avea valoarea de 90 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că Grecia va deveni statul care a acumulat împrumuturi de 200 de miliarde de euro.
Potrivit cotidianului german Handelsblatt, care a obţinut o copie a raportului lor, ei au ajuns într-adevăr la concluzia că Atena nu ar putea să reînceapă să se finanţeze parţial pe piaţă în 2012, aşa cum fusese iniţial prevăzut, la o valoare de aproape 30 de miliarde de euro şi va avea prin urmare nevoie de ajutor suplimentar.
Conform unei surse diplomatice apropiate discuţiilor, noul plan de ajutor ar putea ajunge în total la peste 90 de miliarde de euro şi ar acoperi nevoile Greciei cel puţin până la jumătatea anului 2014.
Aproximativ o treime din această sumă ar putea proveni din încasările obţinute din privatizări în Grecia, o treime din împrumuturi europene şi de la FMI şi o treime din participarea unor creditori privaţi în Grecia, băncile, un punct asupra căruia insistă mai ales Germania dar care este cel mai disputat la ora actuală.
Germania pledează în favoarea unei reeşalonări a datoriilor Greciei deţinute de bănci, însă această opţiune se loveşte de refuzul Comisiei Europene şi BCE care se tem să nu provoace panică pe piaţă. Executivul comunitar şi BCE ar prefera o variantă mai lină în cadrul căreia băncile ar accepta în mod voluntar să prelungească creditele acordate Greciei atunci când împrumuturile deja acordate vor ajunge la scadenţă.
Datoriile Greciei, pe lângă împrumuturile de la FMI și UE
Creditorii germane sunt cei mai mari deţinători străini de obligaţiuni guvernamentale elene, cu 22,7 miliarde de dolari, făcându-le un posibil partener de negocieri în problema datoriei Greciei, conform datelor publicate de Banca pentru Reglementări Internaţionale (BIS).
Băncile franceze, care conduc grupul creditorilor greci cu creanţe ce totalizează 56,7 miliarde de dolari, le urmează pe cele germane în privinţa datoriei suverane, din care deţin 15 miliarde de dolari, conform raportului din iunie al BIS, datele preliminare fiind publicate în aprilie.
Cifra totală pentru băncile franceze a fost umflată de creditarea către persoane fizice şi juridice, în valoare de 39,6 miliarde de dolari, în principal din cauza diviziei din Grecia a Credit Agricole, Emporiki Bank . Creditorii germani nu au nici o filială importantă în Grecia.
La sfârşitul lui 2010, obligaţiunile guvernamentale elene deţinute de creditorii din statele care raportează date la BIS totalizau 54,2 miliarde de dolari, din care 96% erau deţinute de băncile europene. Germania şi Franţa, care deţineau 69% din obligaţiuni, ar putea fi căutate la negocierile dintre UE şi creditorii Greciei privind rostogolirea datoriilor.
Printre cei mai mari deţinători cunoscuţi de obligaţiuni elene de către băncile europene din afara Greciei sunt: BNP Paribas (5 miliarde de euro sau 7,3 miliarde de dolari), Dexia SA (3,5 miliarde de euro), Commerzbank AG (3 miliarde de euro), Societe Generale SA (2,7 miliarde de euro), ING Groep NV (2,4 miliarde de euro) şi Deutsche Bank AG (1,6 miliarde de euro), a anunţat luna trecută Goldman Sachs Group.
Datoria totală a Greciei este de 340 miliarde de euro, conform datelor Bloomberg. Cei 7,4 miliarde de euro în obligaţiuni guvernamentale elene deţinuţi de FMS Wertmanagement GmbH, care gestionează activele Hypo Real Estate Holdings AG din germania, nu au fost incluşi în datele BIS deoarece FMS nu este o bancă. Nici obligaţiunile deţinute de BCE, estimate de Citigroup la 50 miliarde de euro, nu sunt incluse.
Băncile din Grecia deţin aproximativ 60 miliarde de euro din datoria ţării, conform datelor Goldman Sachs.
