Declaraţiile oficialului vin după ce marile pieţe bursiere din Europa au închis şedinţa de miercuri în scădere masivă, cea mai slabă performanţă fiind înregistrată de Bursa de la Atena, investitorii reducându-şi expunerea la activele considerate riscante, pe fondul temerilor privind evoluţia economiei mondiale.
Miercuri, bursa de la Atena a închis în scădere cu 6,8%, la 884,06 puncte, aproape de cel mai semnificativ declin din iulie 2012. În ultimele două zile acţiunile au înregistrat un declin de 11,5%, fiind cea mai amplă scădere din octombrie 2008, când a debuta criza datoriilor din Grecia. Incertitudinile privind viitorul programului de asistenţă al Greciei şi supravieţuirea Guvernului au dus la o creştere de peste 7% a randamentului obligaţiunilor elene pe zece ani – un nivel considerat nesustenabil.
Miercuri, randamentele obligaţiunilor elene pe zece ani au urcat cu 0,57 puncte procentuale, la 7,58%, cel mai semnificativ avans din iulie 2013. Autorităţile elene au semnalat că ar putea finaliza mai devreme programul de asistenţă financiară convenit cu UE, BCE şi FMI până în 2016, chiar dacă ţara mai are de primit 16 miliarde de dolari (12,6 miliarde de euro). Ţara vrea să renunţe la politica bugetară restrictivă şi la auditul impus de UE, BCE şi FMI.
'Cred că putem rezolva toate problemele. Dacă rămânem calmi, dacă ne concentrăm pe obiectivele noastre, dacă ajungem la cel mai amplu consens politic posibil, putem ieşi din criză, mult mai repede decât ne-am aşteptat. Cei care monitorizează pieţele ştiu că ele sunt deseori nervoase, au reacţii excesive', a afirmat Hardouvelis.
Acesta a adăugat că Grecia este în grafic pentru a finaliza programul de consolidare fiscală în conformitate cu obiectivele stabilite împreună cu UE, BCE şi FMI şi va accelera adoptarea reformelor în următoarele luni. Atena negociază cu creditorii internaţionali găsirea unei soluţii în privinţa datoriei masive şi Grecia are sprijinul BCE în aceste demersuri, a subliniat ministrul elen de Finanţe.
În 2013, Grecia a înregistrat excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, de 1,5 miliarde de euro sau 0,8% din PIB, primul din 2002, au anunţat Comisia Europeană şi Guvernul de la Atena. Cifra nu include alte cheltuieli excepţionale şi venituri cum ar fi ajutorul acordat pentru recapitalizarea băncilor elene sau profiturile înapoiate Atenei de băncile centrale europene, realizate în urma deţinerilor de obligaţiuni guvernamentale elene.
Analiştii susţin că Grecia poate negocia cu reprezentanţii Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional o nouă ştergere a datoriei, după ce oficialii europeni au confirmat că Atena şi-a îndeplinit obiectivele fiscale, înregistrând în 2013 un excedent bugetar.
Obţinerea excedentului bugetar este un semn al progreselor realizate de Grecia pentru a-şi pune în ordine finanţele, la patru ani de când măsurile dure de austeritate au redus aproape un sfert din PIB şi au dus la un nivel record al şomajului, de aproape 28%. FMI vrea să se asigure că, după încheierea programului de creditare a Greciei, în 2016, ţara poate ajunge la o datorie de 124% din PIB în 2020 şi sub 110% din PIB în 2022.
La sfârşitul lui 2013, datoria Greciei se ridica la nivelul record de 175% din PIB.
Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro.
SURSA: Agerpres
