Primul default suveran din istorie s-a a avut loc în secolul 4 Î.Hr., când au fost implicate 10 municipalităţi greceşti. La acea vreme era vorba de un singur creditor: templul din Delos, mitologicul loc de naştere al lui Appolo.
24 de secole mai târziu, Grecia se află pe marginea celui mai mare default suveran, iar factorii politici de decizie sunt îngrijoraţi de undele de şoc la nivel global care s-ar propaga în cazul insolveţei unui guvern cu o datorie de 353 miliarde euro (483 miliarde dolari), de cinci ori mai mare decât falimentul Argentinei de 95 miliarde dolari din 2001, transmite Bloomberg.
“Există o cantitate monstruos de mare de incertitudine şi o masivă paletă de posibilităţi”, spune David Mackie, economistul şef pe Europa al JP Morgan Chase din Londra. “Un dezastru macroeconomic ar putea fi evitat, dar doar printr-o acţiune politică agresivă, prin băncile centrale şi guverne”, a adăugat el.
După două acorduri internaţionale de sprijin financiar, trei ani de recesiune şi asumarea de tăieri bugetare care aproape l-au costat funcţia, primul ministru al Greciei George Papandreou spune că aruncarea prosopului ar fi acum o “catastrofă”. Consecinţele potenţiale ale unui faliment naţional include prăbuşirea sistemului bancar al ţării, şi chiar o contracţiei economică mai adâncă şi colapsul guvernului.
Prăbuşirea ar putea avea ecoul zilelor de după căderea Lehman Brothers din 2008, când pieţele de credit au îngheţat şi economia globală s-a scufundat în recesiune, de data aceasta cu perspectiva ca blocul celor 17 state din zona euro să se spargă în bucăţi înainte de a-şi trăi adolescenţa. FMI, care ieri a avut întâlnirea anuală din Washington, crede că criza datoriilor a generat pentru băncile europene costuri cu riscul de credit de 300 miliarde de euro.
Risc de default
Randamentul pentru bondurile greceşti pe doi ani a urcat ieri până la aproape 70%, iar costurile asigurării de credit pentru Grecia indică faptul că probabilitatea de a intra în default este mai mare de 90%. Investitorii s-ar putea aştepta la pierderi din expunerea pe titlurile greceşti în proporţie de 100%, spune Mark Schofield, director în cadrul Citigroup din Londra.
“Oamenii, ]n mod justificat, cred că criza este ceea ce trăiesc acum: tăieri de salarii, pensii şi venituri, mai puţine perspective pentru tineri ”, a spus joi reporterilor ministrul grec de Finanţe Evangelos Venizelos. “Din păcate, aceasta nu este criza. Aceasta este o încercare, o încercare dificilă pentru a ne apăra şi pentru a preveni o criză. Deoarece criza este Argentina: Prăbuşirea completă a economiei, instituţiilor, structurilor sociale şi bazei de producţiei a ţării”, a spus ministrul grec.
Chiar dacă Grecia va primi următoarea tranşă din împrumut, undeva prin octombrie, defaultul ar putea surveni în decembrie, când au scadenţa bonduri de 5,23 miliarde euro, explică Harvinder Sian, director în cadrul RBS.
“Este prea târziu pentru Grecia. Situaţia Greciei este scăpată din mână şi cred că Grecia nu va fi în stare pentru a evita un default substanţial”, a spus pentru Bloomberg un fost bancher central din Marea Britanie.