Grecia pregăteşte legislaţia necesară înfiinţării unui mecanism cu fonduri de zece miliarde de euro destinat sprijinirii băncilor care înregistrează o scădere a ratei de adecvare a capitalului şi nu se pot finanţa de pe pieţele financiare. Majorarea împrumuturilor neperformante, retrogradarea ratingurilor de ţară şi adâncirea recesiunii vor avea un efect negativ asupra băncilor elene, consideră analiştii, iar autorităţile vor să dispună de un instrument prin intermediu
Grecia pregăteşte legislaţia necesară înfiinţării unui mecanism cu fonduri de zece miliarde de euro destinat sprijinirii băncilor care înregistrează o scădere a ratei de adecvare a capitalului şi nu se pot finanţa de pe pieţele financiare.
Majorarea împrumuturilor neperformante, retrogradarea ratingurilor de ţară şi adâncirea recesiunii vor avea un efect negativ asupra băncilor elene, consideră analiştii, iar autorităţile vor să dispună de un instrument prin intermediul căruia să ofere sprijin instituţiilor de credit cu probleme de capital.
Fondul de Stabilitate Financiară face parte din pachetul de împrumuturi de 110 milliarde de euro pe care statele zonei euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) îl acordă Greciei.
Dezbaterea programului a început joi, prin audierea unui secretar de stat din Ministerul de Finanţe în comisia pentru afaceri monetare a Parlamentului de la Atena. Guvernul intenţionează să pregătească un proiect de lege până la finele lunii iunie.
„Scopul nu este de a sprijini lichiditatea. Obiectivul este de a rezolva o problemă colaterală. Sistemul bancar se confruntă cu urmările crizei financiare”, a afirmat secretarul de stat Philippos Sachinidis.
Acţiunile băncilor elene au avut de la începutul anului o evoluţie mai slabă decât a instituţiilor financiare din restul Europei, iar indicele sectorului bancar pe bursa de la Atena a pierdut 44%.
Criza datoriilor suverane, care a cauzat temeri privind extinderea către alte state europene şi a depreciat puternic euro, a crescut costurile de finanţare ale băncilor elene şi pierderile din tranzacţii cu obligaţiuni ale statatului elen.
Băncile ar pute apela la fond dacă rata adecvării capitalului scade sub pragul minim stabilit de Banca Greciei şi nu pot obţine finanţare din sectorul privat. Injecţiile de capital vor avea loc prin preluarea de acţiuni preferenţiale de către Fond, iar băncile vor avea ca termen până la cinci ani pentru a plăti, în caz contrar titlurile preferenţiale urmând să fie transformate în acţiuni obişnuite.
Potrivit înţelegerii cu FMI şi Uniunea Europeană, Fondul va avea o durată de şapte ani, iar conducerea va fi numită de Banca Greciei şi Ministerul de Finanţe.
În România sunt prezente mai multe bănci elene. Astfel, National Bank of Greece controlează Banca Românească, iar EFG Eurobank deţine Bancpost, în timp ce Alpha Bank, Piraeus Bank, ATEbank şi Emporiki Bank sunt prezente sub brand propriu.
SURSA: Mediafax