Anii 1990 și 2000 abundă în „povești de succes” (cu sau fără ghilimele) ale unor companii greceşti în Balcani. Atunci zona de la granița de nord a Greciei până aproape de Europa Centrală era tratată ca un nou Eldorado.
Grecia se întoarce în Balcani: Planul este de a construi o stavilă împotriva influenţei turceşti
Grecia era singura țară membră UE din regiune, iar vecinii balcanici vedeau în ea o țară care putea fi un susţinător al aspiraţiilor lor europene. În ciuda problemelor, Grecia avea „personalitate” în Balcani. Ambițiile ei de a-și extinde și de a-și perpetua influența în regiune s-au prăbușit însă rapid în anii marii crize economice izbucnite în 2010. Sistemul bancar, descris drept „campion național”, s-a prăbușit ca urmare a ceea ce se întâmpla în țară, iar prezența băncilor greceşti chiar şi pe piețele mici din Albania, Macedonia de Nord, Serbia sau Bulgaria nu mai era de conceput. Golul a fost umplut de alți actori, dar în principal de Turcia care și-a amplificat o politică pe care o aplica deja de mult timp, încercând să își consolideze prezența, în special în Balcanii de Vest, care sunt încă în afara UE.
Soluționarea problemei diplomatice legate de denumirea FRI Macedonia, dar și deschiderea perspectivei europene pentru țările din Balcanii de Vest permit deblocarea unui capital diplomatic care poate fi valorificat în alte direcții. Dincolo de interesele sale strict naționale, adică blocarea influenței turcești în vecinătatea sa, Grecia merge pe aceeaşi linie şi cu interesele generale ale diferiților actori în regiune. Americanii văd Balcanii drept o regiune care ar trebui inclusă în linia de blocare a influenței rusești (și chineze), în timp ce atât în Occident, cât și în țările musulmane moderate din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, există o preocupare comună cu privire la intensificarea unui fenomen existent deja: predominarea islamului radical.
Preocuparea specială faţă de Balcani a ministrului grec de externe Nikos Dendias din ziua în care a preluat mandatul, precum și evoluțiile regionale arată că Atena avansează pe baza unui nou plan pentru această regiune. În ultimele luni, Grecia a încercat să se întoarcă în Balcani, de data aceasta într-un mod diferit și alături de parteneri. Convergența intereselor Atenei cu Emiratele Arabe Unite (EAU) este bine cunoscută, dar se extinde și în privinţa Balcanilor. Pentru arabi, încercările pe care Turcia le face în Balcani pentru a atrage de partea sa populaţiile musulmane vizează nu numai revigorarea unei oarecare moșteniri otomane, ci și promovarea unei versiuni dezbinatoare a Islamului. În afară de Emiratele Arabe Unite, interesați de regiune sunt şi saudiții, fără însă a se implica direct, în timp ce umbra spirituală a Egiptului cade întotdeauna cu greutate asupra oricărui demers legat de promovarea teologiei religioase sunnite. Relația dintre ministrul grec de externe şi omologul său din Emiratele Arabe Unite, Abdullah bin Zayed Al Nahyan, este un pilon de bază al politicii balcanice în desfăşurare, notează Kathimerini.
Cele două axe pe care acţionează Emiratele Arabe sunt economia și educația. Cea mai importantă investiție a lor în Balcani se referă la conexiunea cu portul Durres, care este un obiectiv de mult timp al turcilor. În noiembrie 2020 a fost semnat un acord între guvernul albanez și compania privată care administrează cea mai mare clădire din lume (Burj Khalifa). Acordul în valoare de 2 miliarde de euro este cea mai mare investiție privată din Albania și își propune să transforme portul Durres într-unul dintre cele mai mari porturi turistice din Marea Adriatică. Prezența Emiratelor Arabe în Marea Adriatică deranjează în mod deosebit Turcia, care nu a reușit să valorifice importanta sa capacitate de presiune pe care o are asupra Albaniei.
O investiție foarte importantă a fost făcută de Emiratele Arabe şi în Serbia, în 2018. Prin intermediul companiei Al Dahra a cumpărat fosta „mândrie” a industriei agricole iugoslave PKB. În total, PKB deține 30.000 de hectare de teren în întreaga Serbie (nu toate fiind controlate de Al Dahra), incluzând multe tipuri de culturi, precum și centre zootehnice. Este vorba de o investiție în sectorul agroalimentar folosind cele mai moderne metode tehnologice.
Educaţia
Poate că cea mai importantă contribuție a Emiratelor Arabe este educația. Există școli musulmane ale EAU atât în nordul, cât și în sudul Serbiei. Acestea funcţionează sub egida Centrului Hedayah din Abu Dhabi, specializat în combaterea extremismului violent. Trebuie remarcat că se fac eforturi pentru a extinde posibilitatea promovării unui model sunnit mai moderat în țări precum Macedonia de Nord, Kosovo și Albania. Deși nu este activ în mod vizibil, Cairo susține în mod tacit efortul Emiratelor Arabe. Chiar dacă Universitatea Al-Azhar, cu tradiția și prestigiul său milenar în lumea musulmană, nu se implică în mod deschis, Egiptul începe încet, dar constant, să arate interes pentru Balcani.
Grecia face şi ea pași în acest sens. Nikos Dendias a vizitat toate țările din regiune. Lunea trecută a avut loc prima reuniune trilaterală între Grecia, Cipru și Serbia, iar o trilaterală Grecia-Serbia-Macedonia de Nord este așteptată în curând. De notat că Grecia a întreprins, în cadrul NATO, supravegherea aviatică a spațiului aerian al Macedoniei de Nord. Recent s-a deschis şi perspectiva încheierii unui acord de cooperare între Universitatea din Ioannina și Universitatea din Gjirokastër, care este într-un stadiu destul de avansat.
Pe frontul libian
Politica balcanică a Atenei este, desigur, o completare a abordării principalei problemei cu care se confruntă diplomația greacă de mult timp. Ministrul grec de externă pleacă miercuri la Ankara, pentru a se întâlni cu omologul său turc Mevlüt Çavuşoğlu, cu o escală la Istanbul, pentru a merge în Fanar. Nu există un entuziasm deosebit în legătură cu această întâlnire programată, iar la Atena există așteptări foarte mici cu privire la rezultatele acestei vizite. Posibilitatea unei noi runde de contacte exploratorii nu este exclusă, în ciuda faptului că cele două runde recente nu au reuşit decât să noteze divergențele dintre cele două părți.
Nikos Dendias se află astăzi în vizită la Benghazi, pentru a inaugura consulatul grec în marele oraș din vestul Libiei, parte a efortului de restabilire a comunicării cu țara nord-africană. Cu toate acestea, în esență, nu sunt așteptate evoluții pozitive pe frontul libian, cel puțin cu privire la problema de care Grecia este interesată, memorandumul turco-libian de delimitare a graniţelor maritime.
Sursă foto: Dreamstime