La sfârșitul anului 2014, greci datorau statului în jur de 76 de miliarde de euro taxe neplătite acumulate peste decenii; guvernul spune că din această sumă doar 9 miliarde de euro pot fi recuperate, în timp ce cea mai mare parte a restului banilor s-au pierdut în insolvabilităţi.
Mai multe miliarde ar fi datorate statului din impozite pe venituri nedeclarate ale vastei economii subterane din Grecia. Această economie subterană era estimată înainte de criză să reprezinte mai mult de un sfert din Produsul Intern Brut al țării.
Fondul Monetar Internațional și a alţi creditori ai Greciei au susținut ani de zile că această criză a datoriilor țării ar putea fi rezolvată în mare măsură în cazul în care guvernul câştigă lupta cu evaziunea fiscală. Datoriile Greciei sunt egale cu aproximativ 90% din veniturile fiscale anuale, cele mai mare între națiunile industrializate, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Noul guvern de la Atena, care caută o altă tranșă de finanțare pe termen scurt, a fost de acord să facă din colectarea impozitelor o prioritate de top pe o lunga listă de măsuri. Cu toate acestea, guvernele anterioare au făcut promisiuni similare, dar doar pe termen scurt.
Ratele fiscale din Grecia sunt, în linii mari, similarea altor ţări ale Europei. Dar grecii au o aversiune pe scară mare în a plăti ceea ce datorează statului, o atitudine ce reprezintă o combinaţie de factori istorici şi culturali. Timp de secole, în timpul ocupației țării de către otomani, evitarea taxelor a fost un act de patriotism. Astăzi, neîncrederea se îndreaptă spre guvern, pe care mulți greci îl văd ca fiind corupt, ineficient și nesigur.
