Grecia şi Turcia, ţări membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), au convenit să stabilească o linie directă pentru evitarea riscului de accidente şi incidente pe mare şi în spaţiul aerian, mecanism destinat să contribuie la rezolvarea diferendelor dintre cele două ţări, a anunţat joi Alianţa într-un comunicat, citat de AFP.
Acordul, convenit la nivel de responsabili militari, este ‘conceput pentru a reduce riscul de incidente şi accidente în Mediterana de Est’ şi ‘acest mecanism de securitate poate contribui la crearea spaţiului necesar eforturilor diplomatice pentru a trata diferendul între cele două ţări’, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
‘Salut instituirea mecanismului de ‘deconfliction’ – termen militar utilizat pentru a desemna un tip de comunicare şi schimb de informaţii pentru evitarea incidentelor – realizat datorită angajamentului constructiv al Greciei şi Turciei, doi aliaţi preţioşi ai NATO’, adaugă secretarul general al Alianţei într-un comunicat.
NATO a intervenit de teama unui conflict militar
Tensiunile între Grecia şi Turcia au culminat în timpul verii odată cu desfăşurarea de vase militare de către cele două ţări într-o zonă maritimă disputată, bogată în hidrocaburi, iar un posibil incident naval ar fi putut duce la o confruntare armată.
Temerile privind un conflict armat între cele două state membre NATO au determinat Alianţa să caute un acord cu privire la un mecanism de prevenire a riscului de conflict. Discuţiile militare au început în septembrie, în plus faţă de eforturile diplomatice întreprinse de Germania pentru rezolvarea acestui conflict.
Acest acord a fost anunţat înaintea deschiderii unui summit european extraordinar la Bruxelles consacrat relaţiilor internaţionale şi dominat de dezacorduri în cadrul UE cu privire la acţiunile care ar trebui întreprinse pentru a opri forările ilicite efectuate de Ankara în apele Ciprului, care nu face parte din NATO.
Nicosia cere UE să accepte extinderea listei cu persoane şi entităţi turce supuse sancţiunilor şi blochează adoptarea de sancţiuni împotriva regimului preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko pentru a obţine câştig de cauză. Dar Germania refuză, de teama de a nu nărui medierea sa cu Ankara, au explicat surse diplomatice, citate de AFP.
