Grecia ar putea fi nevoită să plătească, pentru obligaţiunile vândute în acest an, dobânzi cu 13 miliarde euro mai mari faţă de costurile care ar fi fost suportate la randamentele normale, anterioare crizei, ale datoriilor statului elen, potrivit datelor Bloomberg şi Credit Agricole.

Dobânzile obligaţiunilor vândute de Grecia în cele trei operaţiuni derulate pe piaţă de la începutul acestui an, inclusiv titlurile cu scadenţa la şapte ani emise luni, vor avea o valoare totală de 7,7 miliarde euro pe parcursul maturităţilor respective, faţă de 3,8 miliade euro dacă ar fi fost plasate la spread-ul obişnuit faţă de bundurile germane de referinţă, care s-a menţinut relativ stabil în perioada 2000-2008, arată calculele Bloomberg şi Credit Agricole Corporate and Investment Bank.

18,9 miliarde de euro numai dobânda

Grecia va suporta dobânzi totale de 18,9 miliarde euro pentru obligaţiunile pe care mai trebuie să le vândă în acest an, faţă de 9,4 miliarde euro la preţuri normale.

Guvernul elen speră să scadă costurile datoriei de stat după ce Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au pregătit un pachet de ajutor care ar fi declanşat dacă ţara nu va putea să strângă suficienţi bani de pe pieţe pentru a-şi acoperi nevoile de finanţare.

Executivul de la Atena trebuie să se împrumute de alte 10,5 miliarde euro până la sfârşitul lunii mai.

„Grecia trebuie să depăşească actualul necesar de finanţare şi să înceapă să crească într-un ritm decent, pentru ca acest volum mare de datorii să nu se umfle. Piaţa reflectă monentan dezamăgire pentru că operaţiunea la şapte ani nu a depăşit estimările, iar spread-urile Greciei vor rămâne probabil la nivelul actual”, a arătat Peter Chatwell, fixed income strategist la Credit Agricole Londra.

Statul elen a vândut pe 25 ianuarie obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani, la un spread de 3,81 puncte procentuale peste bundurile germane de referinţă cu aceeaşi maturitate. Înainte de criză, Grecia plătea un spread mediu de 0,26 puncte procentuale peste titlurile Germaniei.

Apoi, pe 4 martie, Atena a emis obligaţiuni de 5 miliarde euro, cu maturitatea la 10 ani, pentru care va plăti un yield cu 3,25 puncte procentuale mai ridicat decât cel al bundurilor germane similare, faţă de 0,34 puncte înaintea crizei.

Obigaţiunile cu scadenţa la şapte ani emise luni de Grecia au evoluat negativ marţi, yieldul crescând la 6,078%, faţă de un randament de 6,001% la momentul efectuării operaţiunii.

Credit Agricole anticipează că guvernul de la Atena va vinde în continuare, în acest an, obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani în valoare de opt miliarde euro, titluri la 15 ani de patru miliarde euro, opt miliarde euro la 10 ani, trei miliarde euro la 30 de ani, respectiv bonduri cu cupon variabil de cinci miliarde euro scadente la cinci ani.

SURSA: Mediafax