Grecia va stabili reformele, iar angajamentele asumate în cadrul Eurogrupului din 20 februarie au fost reafirmate, cu scopul "de a încheia cât mai curând posibil'' şi "într-un spirit de încredere reciprocă", adaugă declaraţia publicată după o întâlnire de mai mult de trei ore consacrată Greciei, la care au participat cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande.

La această reuniune, organizată la cererea primului ministru grec Alexis Tsipras de preşedintele Consiliului Donald Tusk pe marginea summitului celor 28 la Bruxelles, au participat de asemenea preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi cei ai BCE Mario Draghi şi Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem.

"Nu am discutat despre cifre sau angajamente specifice", a declarat Angela Merkel într-o conferinţă de presă.

"Liderilor greci li s-a cerut să fie mai precişi asupra reformelor şi ca acestea să fie prezentate mai repede decât era prevăzut", a explicat la rândul său Hollande, insistând că "noţiunea de accelerare a fost dorită şi de unii şi de alţii".

"Discuţiile politice au loc la Bruxelles, misiunile de verificare la Atena", precizează textul instituţiilor, indicând că "Eurogrupul este gata să se întâlnească din nou cât mai curând posibil".

Pentru prim-ministrul grec Alexis Tsipras, mini-summitul organizat joi seară trebuie să permită o "discuţie preliminară pentru a identifica punctele comune şi divergenţele" dintre Atena şi partenerii săi.

În acest punct cel puţin, Atena şi Berlinul sunt de acord. "Să nu vă aşteptaţi la o soluţie", a avertizat cancelarul german Angela Merkel. Aceasta a precizat că "nu există niciun motiv să se dea bătută", în timp ce timpul presează pentru a evita asfixia financiară a Greciei şi riscul ca Atena să părăsească zona euro.

Tsipras urmează să fie primit pentru prima dată la Berlin luni de Angela Merkel, în timp ce climatul a devenit tensionat între cele două capitale.

Grecia a cerut oficial Rusiei documente de arhivă privind ocupaţia germană, care ar putea ajuta la obţinerea reparaţiilor de război de la Germania, a anunţat copreşedintele Comisiei mixte ruso-elene de colaborare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, vice-ministrul grec al Apărării Costas Isihos, într-un interviu pentru agenţia Sputnik, relatează RIA Novosti.

Isihos a purtat discuţii joi la Moscova cu preşedintele rus al comisiei mixte, ministrul transporturilor Maksim Sokolov.

"A fost o întâlnire foarte productivă. Am avut de asemenea posibilitatea de a transmite cererea oficială a guvernului grec şi Ministerului Apărării ca Russia să ne pune la dispoziţie documente de arhivă, în cazul în care există în arhivele Federaţiei Ruse, ce ar putea ajuta eforturile ţării noastre de a compensa prejudiciile civile, morale şi economice suferite de ţara noastră în timpul ocupaţiei din 1941-1944 de către nazişti şi Wehrmacht", a declarat Isihos.

Potrivit lui Isihos, "copreşedintele rus a acceptat cererea şi a transmis-o şefului departamentului arhivei centrale a Ministerului rus al Apărării Oleg Pankov, care este responsabil pentru arhive". "În următoarele zile voi primi răspunsul", a adăugat el.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Grecia a luptat împotriva Germaniei hitleriste şi a fost una dintre ţările care au suferit cel mai mult din cauza nazismului. După război, în temeiul Convenţiei din 1960, Grecia a primit de la RFG despăgubiri în valoare de 115 milioane de mărci, aminteşte RIA Novosti, în pagina electronică rusă.

Întrebat despre suma pe care Grecia intenţionează să o ceară Germaniei în contul reparaţiilor, Isihos a spus că în momentul actual solicitările financiare nu sunt înregistrate oficial. Dar acest lucru, în opinia sa, ar trebui să fie precedat de "partea morală şi civilizată", restabilirea adevărului istoric şi a memoriei.

"Preşedintele Consiliului naţional pentru reparaţii Manolis Glezos a spus că deja se lucrează la cerinţele financiare care se referă la împrumutul de ocupaţie, reparaţii pentru victimele în rândul populaţiei civile şi la peste 10 mii de situri arheologice", a declarat Isihos.

Anterior, mass-media din Grecia a relatat că potrivit experţilor, pentru distrugerea infrastructurii în timpul ocupaţiei Germania ar trebui să plătească 108 miliarde de euro fără dobândă la preţuri curente. În plus, Germania a scos aurul şi banii din Banca Greciei, aşa-numitul "împrumut de ocupaţie" care acum ar costa 54 de miliarde de euro. Potrivit istoricilor, toate fondurile scoase sunt trecute în registrele bancare. Cu dobândă, sumele ajung la 500 de miliarde de euro.

În parlamentul grec a fost creată cu câteva zile în urmă o comisie specială care se va ocupa de problemele reparaţiilor pentru ocupaţia germană.

Germania afirmă că îşi recunoaşte doar responsabilitatea politică şi morală pentru trecut şi nu intenţionează să plătească despăgubiri.

Mass-media germană s-a dezlănţuit asupra Greciei cu atacuri în legătură cu cererea ei de despăgubiri pentru ocupaţie, adaugă RIA Novosti.